Autorităţile regiunii separatiste georgiene proruse Osetia de Sud au anunţat vineri organizarea la 17 iulie a unui referendum privind integrarea acestui teritoriu în Rusia, informează France Presse, potrivit agerpres.
“Preşedintele” încă în exerciţiu Anatoli Bibilov a “semnat un decret privind organizarea unui referendum în republica Osetia de Sud”, a declarat serviciul său de presă într-un comunicat, evocând “aspiraţia istorică” a locuitorilor acestui mic teritoriu caucazian de a se alătura Rusiei, cu care se învecinează.
Citește și : Noul comandant al forţelor americane din Orientul Mijlociu primeşte semnale de îngrijorare privind angajamentul SUA
“Ne întoarcem acasă!”, a comentat Bibilov pe contul său Telegram. “A venit momentul să ne unim odată pentru totdeauna. Osetia de Sud şi Rusia vor fi împreună. Este începutul unei mari noi istorii”, a adăugat el.
Anatoli Bibilov nu a reuşit să se facă reales în funcţia de “preşedinte” la începutul lunii, iar Rusia şi-a exprimat speranţa că succesorul său în acest post, Alan Gagloev, va şti să asigure “continuitatea” în relaţiile cu Moscova.
Osetia de Sud a fost în centrul războiului ruso-georgian din 2008, în urma căruia Kremlinul i-a recunoscut independenţa, precum şi a celei unei alte regiuni separatiste georgiene, Abhazia, şi a instalat acolo baze militare.
Anunţul privind viitorul referendum a fost făcut în cea de-a 79-a zi a invaziei ruse în Ucraina, notează AFP.
Regiunile separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost de asemenea recunoscută de Moscova, şi-au exprimat şi ele interesul de a se integra în Rusia.
Ofensiva rusă împotriva Ucrainei a suscitat un elan de solidaritate în Georgia.
Aceasta calificase deja în trecută drept “inacceptabil” planul Osetiei de Sud de a organiza un referendum privind alăturarea sa Federaţiei Ruse.
Citește și : Aderarea Suediei la NATO va avea un efect stabilizator
În august 2008, Rusia a atacat Georgia, al cărei guvern lupta împotriva miliţiilor proruse în această regiune, după ce acestea bombardaseră localităţi georgiene.
Luptele s-au încheiat după cinci zile prin instituirea unei încetări a focului, negociată de Uniunea Europeană, dar care s-au soldat cu peste 700 de morţi şi au provocat strămutarea a zeci de mii de georgieni.
