Biodiversitatea, lupta împotriva încălzirii globale, impactul economic, dar şi defrişările: AFP prezintă o imagine în cifre a situaţiei pădurilor din lume, după cum transmite şi agerpres.
Pădurile acoperă aproape o treime (31%) din suprafaţa terestră, sau aproximativ 4 miliarde de hectare, potrivit unui raport publicat în 2022 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Aceasta reprezintă aproape suprafaţa cumulată a Rusiei, Canadei, SUA şi a ţărilor Uniunii Europene.
Citeşte şi: Lukașenko ştie care-i ‘scopul Occidentului’: UNIREA R. Moldova cu România! – Black News
Peste o treime din păduri (34%) sunt păduri primare, unde nu este vizibilă nicio urmă de activitate umană. Cele mai multe se află în Brazilia, Canada şi Rusia.
7% din suprafaţa forestieră la nivel mondial este constituită din păduri plantate de oameni.
Deşi pădurile sunt prezente în toate climatele, în zonele tropicale (45%) şi boreale (27%) sunt concentrate aproape trei sferturi din pădurile lumii.
“Pădurile găzduiesc cea mai mare parte a biodiversităţii terestre”, conform FAO. În detaliu, ele găzduiesc “80% dintre speciile de amfibieni, 75% dintre speciile de păsări şi 68% dintre speciile de mamifere”, precum şi “o bună parte din cele 60.000 de specii de copaci de pe planetă”.
Însă pădurile sunt, de asemenea, habitatul a cărui faună şi floră sunt cel mai ameninţate, conform listei roşii a speciilor pe cale de dispariţie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN). Dintre speciile clasificate de UICN drept vulnerabile, pe cale de dispariţie sau dispărute, pădurile concentrează trei sferturi (75%) dintre ciuperci, două treimi (66%) dintre plante şi aproape jumătate (45%) dintre animale.
Acesta este în special cazul speciilor de amfibieni precum hydromante din Liguria (Italia), calotriton arnoldi (Spania) sau salamandra lanzai din Alpii franco-italieni, trei specii aflate în pericol critic de dispariţie.
Pădurile reprezintă o pârghie esenţială în lupta împotriva schimbărilor climatice, deoarece stochează 662 de miliarde de tone de carbon (2020), potrivit FAO. Şi, acest lucru, în pofida defrişărilor. Deşi suprafaţa forestieră este în scădere, carbonul stocat de păduri a rămas stabil timp de 20 de ani, în special “datorită reîmpăduririi şi a unei mai bune gospodăriri a pădurilor”, precizează organizaţia.
Sectorul forestier a contribuit direct la economia globală cu 663 de miliarde de dolari în 2015 şi, “ţinând cont de toate efectele economice”, el a adus peste 1,52 de miliarde de dolari economiilor naţionale, potrivit FAO. Cifrele au crescut cu 17% în patru ani.
Pădurile, prin producţia de celuloză şi hârtie, silvicultură, producţia de mobilier şi produse din lemn masiv, generează circa 1% din ocuparea forţei de muncă la nivel mondial, sau aproximativ 33 de milioane de locuri de muncă.
Deşi ritmul defrişărilor a scăzut, “10 milioane de hectare de păduri au fost eliminate în fiecare an în perioada 2015-2020”, potrivit FAO.
Reîmpădurirea şi extinderea naturală a pădurilor, estimate la 5 milioane de hectare pe an, nu au fost suficiente pentru a compensa aceste pierderi.
Citeşte şi: Sintagma ‘limba moldovenească’ ar putea fi înlocuită cu ‘limba română’ în Constituţia Republicii Moldova
Ţările care au pierdut cele mai multe păduri între 2001 şi 2021 sunt Rusia, Brazilia, Canada, Statele Unite şi Indonezia, potrivit platformei Global Forest Watch (GFW). Însă situaţia cea mai îngrijorătoare este în Brazilia şi Indonezia, deoarece pierderile privesc în special pădurile primare şi sunt, în cea mai mare parte, permanente.
Nu este vorba despre defrişări temporare legate de silvicultură sau de incendii, ci de păduri consumate pe termen lung de agricultură, minerit sau extinderea oraşelor.
