Anul 2020 ar fi trebuit să fie consacrat manifestărilor care celebrează împlinirea a 250 de la naşterea compozitorului Ludwig van Beethoven, însă, din cauza noului coronavirus, nicio notă nu s-a făcut auzită în aceste zile la Viena, una dintre capitalele mondiale ale muzicii clasice, iar un întreg sector de activitate se teme pentru viitorul său, informează luni AFP, potrivit agerpres.
“De obicei, Opera Naţională din Viena este un furnicar în care lucrează 1.000 de persoane”, a declarat directorul instituţiei, Dominique Meyer. “Dar acum, clădirea a rămas tăcută şi acest lucru este, din punct de vedere emoţional, foarte greu de suportat”, a adăugat el.
Citeşte şi: Trump şi Putin salută ‘marea importanţă’ a acordului OPEC
În vremuri normale, la Viena se ascultă, se interpretează şi se cântă muzică la fel de des precum se respiră. Festivalurile au loc cu o frecvenţă ridicată în acest oraş a cărui atmosferă este impregnată cu fragmente din operele lui Mozart, unde există întotdeauna o orchestră de admirat sau o operetă de ascultat.
Însă pentru marile instituţii muzicale vieneze, sezonul 2020 a fost întrerupt brutal în urmă cu o lună, odată cu primele măsuri de izolare la domiciliu implementate pentru a combate pandemia ce a determinat închiderea sălilor de spectacole.
“De obicei, Viena propune o agendă culturală comparabilă cu aceea a unei metropole de 5 milioane de locuitori, în condiţiile în care populaţia sa este de 1,8 milioane”, a detaliat directorul Oficiului local pentru Turism, Norbert Kettner.
“Această agendă atrage trei sferturi din cei 8 milioane de vizitatori anuali”, a adăugat el.
Trei opere şi două mari săli de concerte: de obicei, 10.000 de persoane se grăbesc în fiecare seară spre aceste veritabile temple ale muzicii, care sunt întotdeauna arhipline. Iubitorii muzicii clasice trebuie să aştepte 14 ani înainte de a spera să obţină un abonament la Orchestra Filarmonică din Viena.
“Plămân economic”
Pentru oraşul valsurilor lipsite de griji compuse de dinastia muzicală a familiei Strauss, oprirea acestei “maşini culturale” lasă să se întrevadă o catastrofă financiară fără precedent după anul 1945.
“Opera din Viena obţine de obicei încasări zilnice de 131.000 de euro din vânzările de bilete”, afirmă Dominique Meyer. “Este un plămân economic vital, care umple şase sau şapte hoteluri şi restaurantele din jurul acestora după reprezentaţiile muzicale”, a adăugat directorul Operei Naţionale din Viena.
Lipsa de activitate a devenit o normă şi primii afectaţi sunt artiştii înşişi, pentru care vechiul oraş imperial reprezintă o adevărată pepinieră. “Trebuia să cânt în spectacolul ‘Arabella’ în luna mai, să merg la Toronto, Istanbul, Paris”, a declarat tenorul Michael Schade.
“Nu voi mai cânta în spectacole de Schubert, 30 de concerte au fost anulate”, a adăugat baritonul Florian Boesch. “Teatrele invocă acea clauză de forţă majoră. Nu primim nicio despăgubire”, a adăugat acelaşi artist.
Potrivit lui Laurent Delage, agent al unor artişti lirici şi şefi de orchestră, “contractele au fost declarate caduce, în cea mai mare parte a cazurilor fără nicio propunere de despăgubire” şi, uneori, într-o manieră abruptă.
“Un microsistem se prăbuşeşte”
Amânarea unor producţii lirice se dovedeşte a fi imposibilă. Aceste spectacole sunt programate cu mulţi ani în avans. Decorurile montate şi costumele deja desenate vor fi inutile.
“Când un proiect este anulat, un întreg microsistem se prăbuşeşte”, a declarat, cu regret, regizorul de operă Benjamin Prins.
“Tehnicieni, proiectanţi de lumini, cântăreţi: toţi şi-au cheltuit şase luni din vieţile lor pentru repetiţii, dar acum au rămas închişi în case fără o centimă, deoarece, în general, plata se face doar în seara premierei”, a explicat acelaşi regizor.
În absenţa sistemelor de asigurări pentru şomaj, guvernul austriac a implementat mecanisme de sprijin. Ele permit fiecărui artist să obţină între 1.000 şi 2.000 de euro pe lună timp de 16 săptămâni.
Pentru ce va urma după intervalul precizat, acest sector – puternic internaţionalizat – va rămâne dependent de deciziile legate de deschiderea frontierelor, care sunt luate în acest stadiu doar la nivel naţional, fără o coordonare pluristatală.
Deşi Austria prevede să îşi relaxeze treptat normele de izolare la domiciliu începând de marţi, data de reluare a activităţilor culturale nu a fost deocamdată anunţată, întrucât orice reuniune umană poate să relanseze epidemia.
Citeşte şi: TORNADĂ UCIGAŞĂ în SUA (VIDEO): Şase oameni am murit!
Până duminică, potrivit statisticilor oficiale, epidemia de COVID-19 făcuse 337 de victime în Austria.
“Încep să-mi spun că nu vor avea loc spectacole înainte de luna septembrie”, a declarat Norbert Kettner, potrivit căruia “cultura este în ADN-ul oamenilor, nu putem trăi fără ea”.
De altfel, chiar şi fără spectacole, “continuăm să cântăm”, a spus Florian Boesch. “Nu a existat niciodată atât de multă muzică în spaţiul online, nu putem fi reduşi la tăcere”.
