Pandemiile vor deveni tot mai frecvente, se vor răspândi mai rapid, vor produce mai multe pagube economice şi vor ucide mai multe persoane decât maladia COVID-19 dacă nu se va acţiona pentru a stopa degradarea naturii, un fenomen care duce la propagarea unor noi boli în rândul oamenilor, au precizat joi experţi internaţionali, potrivit DPA, scrie agerpres.
Apariţia noului coronavirus a fost în întregime provocată de activităţi umane, potrivit unui raport realizat de Platforma Interguvernamentală de Ştiinţă şi Politici referitoare la Biodiversitate şi Servicii Ecosistemice.
Citește și : Egalitatea de gen mai are mult de aşteptat în Europa
Aceleaşi activităţi care provoacă pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice sporesc totodată riscul pandemic. Schimbarea utilizării terenurilor, expansiunea agricolă, comerţul şi consumul de animale sălbatice creşte contactul dintre vieţuitoarele sălbatice, animalele de la fermă şi oameni, fapt care permite microbilor să ajungă la oameni, a precizat acest grup format din 22 de experţi.
Oamenii de ştiinţă cred că noul coronavirus provine de la lilieci şi că oamenii s-ar fi putut infecta de la animalele sălbatice comercializate într-o piaţă din Wuhan, China.
”Factorii care sporesc riscul de răspândire a factorilor patogeni, transmiterea, contagiunile şi bolile între specii sunt intensificaţi în pieţele cu animale vii, unde animalele sunt deseori ţinute pentru lungi perioade în condiţii supraaglomerate, cu practici precare de igienă, amestecate cu specii diverse şi în contact apropiat cu grupuri mari de oameni care călătoresc dintr-o regiune într-alta ca să cumpere deseori animale vii”, se afirmă în acelaşi raport.
Citește și : Au început JIHADUL? Atac cu cuţitul la Consulatu Franţei din Jeddah; Un bărbat înarmat a fost împuşcat la Avignon!
Pe de altă parte, conservarea regiunilor protejate şi reducerea exploatării zonelor cu o înaltă biodiversitate pot reduce drastic riscul pandemic, potrivit raportului.
”Putem depăşi epoca pandemiilor, dar, pentru acest lucru, este nevoie de o atenţie mai mare asupra prevenţiei şi nu doar asupra modului în care reacţionăm”, a spus Peter Daszak, cercetătorul care a condus studiul.
