Papa Francisc s-a lansat marţi, în prima zi a vizitei sale în Kazahstan, într-un elogiu al multilateralismului în faţa logicii de ‘blocuri’ care accentuează riscul de noi conflicte, relatează AFP, potrivit agerpres.
‘Vin în momentul războiului nebun şi tragic provocat de invadarea Ucrainei, în vreme ce alte confruntări ameninţă epoca noastră. Vin să amplific strigătul atâtor persoane care imploră pacea’, a declarat papa în discursul său în faţa autorităţilor şi a corpului diplomatic în capitala kazahă Nur-Sultan.
Citește și : China şi Rusia vor să instaureze o nouă ordine mondială
‘Trebuie evitat să se accentueze rivalităţile şi să fie întărite blocurile opuse. Avem nevoie de conducători care, la nivel internaţional, să le permită popoarelor să se înţeleagă şi să dialogheze, şi să facă să se nască un nou ”spirit de la Helsinki”’, a continuat papa, referindu-se la acordurile din 1975.
Semnate la finalul conferinţei de la Helsinki privind securitatea şi cooperarea în Europa, aceste acorduri au consacrat destinderea între occidentali şi sovietici după decenii de Război Rece.
Pentru ‘întărirea multilateralismului’, papa a insistat pe necesitatea de a dialog ‘cu toţi’, într-o aluzie implicită la Rusia, în contextul în care Sfântul Scaun se străduieşte din februarie să menţină un contact diplomatic cu Moscova, în acelaşi timp denunţând un război ‘crud şi nebunesc’.
În acelaşi discurs, papa a lăudat atuurile Kazahstanului, ‘ţară de întâlnire’ între numeroase grupuri etnice, situată la ‘răscrucea unor importante noduri geopolitice’, văzând în ea un ‘laborator multicultural unic’.
Reluând marile teme ale pontificatului său, papa Francisc a salutat ‘renunţarea (de către Kazahstan) la armele nucleare’, precum şi ‘politicile enegetice şi de mediu axate pe decarbonizare’ ale acestui stat, ‘dialogul interreligios’ sau ‘afirmarea valorii vieţii umane prin abolirea pedepsei cu moartea’, intrată în vigoare în ianuarie 2021.
El a evocat de asemenea ‘procesul de democratizare ce vizează întărirea competenţelor parlamentului şi ale autorităţilor locale’.
Citește și : Recolta Ucrainei de porumb şi floarea soarelui este sub media din ultimii cinci ani
Preşedintele kazah Kassym-Jomart Tokaev, la putere din 2019, a iniţiat o serie de reforme şi a propus organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate la toamnă. Cu toate acestea, apărătorii drepturilor omului continuă să denunţe reprimarea oricărei opoziţii reale în Kazahstan şi autoritarismul puterii.
În opinia papei Francisc, care s-a referit şi la revoltele sângeroase care au zguduit ţara în ianuarie, implicarea societăţii civile şi lupta împotriva corupţiei constituie ‘răspunsul cel mai eficace la eventuale extremisme’.
