Nicio reclamă, nicio muză, puţin cunoscute marelui public, cu preţuri care pot ajunge la sute de euro… şi totuşi “parfumurile de nişă” sau “haute couture” nu au atras niciodată atât de mult femei şi bărbaţi care “nu mai vor să miroasă ca alţii”, relatează vineri AFP.
“Avem creşteri absolut incredibile”, explică Julien Sausset, director general al Parfums Marly, care ar urma să atingă 600 de milioane de dolari în vânzări în 2024. “Anul trecut am avut o creştere de peste 50%, anul acesta vom face peste 40%”, a spus el, potrivit stiripesurse.
Citește și: Jean-Claude Juncker: Donald Trump ar trebui să fie tratat cu respect
“Oamenii nu mai vor să miroasă ca alţii. Vor să se emancipeze, să-şi afirme identitatea”, a explicat Julien Sausset, iar piaţa “va continua să se dezvolte”. Astăzi, parfumeria de nişă reprezintă aproximativ 10 sau 12% din piaţa parfumurilor, dar “are o creştere de 13% pe an în timp ce parfumeria clasică este între 3 şi 5%”, a menţionat el.
Parfumurile Marly, vândute de la 250 de euro şi în principal în Statele Unite, sunt prezente în peste 80 de ţări. La Paris, brandul va deschide în curând un nou magazin în “Triunghiul de Aur”, un cartier “de lux” din arondismentul 8, în jurul Champs-Elysées şi Avenue Montaigne.
“Ceea ce este important este sa avem un spaţiu în care să putem prezenta produsul, să avem proprii vânzători care să intre în poveste” (naraţiune, n.red.), a afirmat, de asemenea, Julien Sausset.
Brandul, creat în 2009 de Julien Sprecher, expert olfactiv şi admirator al secolului al XVIII-lea, îşi are inspiraţia în “această perioadă în care a fost inventată parfumeria modernă”, “când Ludovic al XV-lea dădea petreceri incredibile la Château de Marly”.
Parfumul de nişă înseamnă şi “performanţe diferite, cu durata de 12 ore sau chiar 24 de ore, o calitate sporită a ingredientelor, concentraţii mai puternice, ambalaje care poziţionează aceste parfumuri pe un segment de lux”, a adăugat el.
Citește și: Trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit ‘permanent mai aridă’
Julie El Ghouzzi, autoarea cărţii “Manuel du luxe”, a povestit pentru AFP că în anii ’90 “în timp ce parfumul devenea din ce în ce mai popular, parfumierii aveau impresia că (toţi) produc aceeaşi reţetă”.
Unii au vrut apoi să “facă parfumuri diferenţiate” care au “evidenţiat puternic noţiunea de masculin/feminin şi au oferit parfumuri bazate pe ingrediente de ultimă generaţie, cu nume de ingrediente şi nu de mărci”, a menţionat Julie El Ghouzzi.
