Parlamentul Armeniei a fost dizolvat joi, deoarece deputaţii nu au reuşit să desemneze un nou premier, deschizând astfel calea pentru alegeri legislative anticipate, ce vor avea loc în decembrie în fosta republică sovietică din Caucaz, care s-a confruntat la începutul acestui an cu o mişcare populară, relatează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
Dizolvarea parlamentului survine ca urmare a unei manevre politice a premierului reformator Nikol Pashinyan, sosit la putere în mai ca urmare a unor manifestaţii. El speră acum să obţină un parlament care să-l susţină.
Citeşte şi: Italia nu va face cu UE un schimb de concesii privind bugetul
Pashinyan şi-a anunţat demisia pe 16 octombrie, rămânând totodată şef de guvern interimar, în scopul de a putea convoca alegeri legislative anticipate. Potrivit lui, alegerile trebuie să aibă loc pe 9 decembrie.
Constituţia Armeniei prevede că alegerile legislative anticipate trebuie organizate între 30 şi 45 de zile după dizolvarea parlamentului.
După demisia premierului, parlamentul are la dispoziţie două săptămâni pentru a alege un nou şef de guvern. În caz de eşec de două ori, ceea ce s-a şi întâmplat, Constituţia prevede dizolvarea parlamentului şi organizarea de noi alegeri.
Citeşte şi: SUA critică Cuba pentru nerespectarea drepturilor omului
Acest pariu politic reuşit al lui Pashinyan îi permite să se apropie de obiectivul său: preluarea din nou a postului de prim-ministru, dar, de această dată, cu controlul asupra parlamentului.
Nikol Pashinyan a venit la putere în mai, după ce a condus timp de mai multe săptămâni manifestaţii masive antiguvernamentale, dar el nu deţine controlul în parlament, deţinut încă în mod larg de către Partidul Republican, al fostului preşedinte Serzh Sargsyan, motiv pentru care Pashinyan doreşte alegeri anticipate.
