Membrii Parlamentului European au cerut vineri o supraveghere mai strictă a situaţiei drepturilor omului şi a statului de drept în Malta de către Uniunea Europeană, sporind astfel presiunile asupra autorităţilor malteze în urma asasinatului căruia i-a căzut recent victimă jurnalista anticorupţie Daphne Caruana Galizia, transmite agerpres .
Caruana Galizia (53 de ani) a fost ucisă la 16 octombrie cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Asasinarea ei a tras un semnal de alarmă asupra faptului că vendetele politice şi criminalitatea organizată devin fenomene tot mai periculoase şi mai greu de controlat în Europa.
Săptămâna viitoare, Parlamentul European va supune la vot o rezoluţie privind statul de drept în Malta. Textul documentului face în prezent obiectul discuţiilor între grupurile politice europarlamentare.
Într-o conferinţă de presă, purtătoarea de cuvânt a PE a declarat că există îngrijorări crescânde în legătură cu ‘corupţia şi restricţiile asupra libertăţilor’ în insula mediteraneeană.
”Credem că există întrebări serioase despre libertatea presei şi lipsa aplicării legii în Malta”, a spus, la rândul său, Daniel Koster, purtător de cuvânt al grupului europarlamentar al Partidului Popular European (PPE).
În popularul său blog, Running Commentary, Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni şi alţi oficiali maltezi de fapte de corupţie, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuşi premierul Joseph Muscat a devenit ţinta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume apare în scandalul ‘Panama Papers’, Egrant Inc., este deţinută de soţia premierului, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele preşedintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înfiinţate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului ‘Panama Papers’.
O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparţinând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalităţi. Documentele, regrupate sub denumirea de ‘Panama Papers’, au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama.
Potrivit Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ), ce a reunit pentru această activitate 370 de jurnalişti din peste 70 de ţări, mai mult de 214.000 de entităţi offshore au fost implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume.
