Parlamentul ungar a amânat joi din nou, până la sfârşitul lunii martie, dezbaterea şi posibilul vot asupra ratificării aderării Finlandei şi Suediei la NATO, ratificare ce mai rămâne să fie confirmată doar de două din cele 30 de state membre ale Alianţei, respectiv Turcia şi Ungaria, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.
Deşi dezbaterea parlamentară pe acest subiect începuse miercuri şi presa specula asupra unui vot săptămâna viitoare, legislativul ungar a programat pentru săptămâna 20-24 martie finalizarea procesului de ratificare.
Citește și : Susţinerea SUA şi NATO pentru Ucraina riscă să antreneze ‘consecinţe catastrofale’
Partidul Fidesz, formaţiunea premierului Viktor Orban majoritară în parlament, tergiversează această ratificare din vara anului trecut. Orban a susţinut săptămâna trecută că sprijină aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, dar a acuzat aceste două ţări că, asemeni Bruxellesului, răspândesc “minciuni sfruntate” despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare şi oficiali europeni.
De asemenea, a mai susţinut Orban, există în partidul său deputaţi care în aceste condiţii nu sunt de acord cu aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, prin urmare parlamentul ungar va trimite delegaţii la Helsinki şi Stockholm pentru discuţii pe acest subiect.
Un purtător de cuvânt parlamentar suedez a confirmat joi, potrivit Reuters, că o delegaţie a deputaţilor ungari va efectua o vizită în Suedia pe 7 martie pentru discuţii privind aderarea acestei ţări la NATO. Delegaţia va fi condusă de vicepreşedintele parlamentului ungar Csaba Hende şi se va întâlni, printre alţii, cu preşedintele parlamentului suedez Andreas Norlen.
Mai devreme săptămâna aceasta, Finlanda anunţase de asemenea că aşteaptă vizita unei delegaţii ungare.
Primirea celor două ţări în Alianţă se loveşte de veto-ul Turciei, care le-a acuzat că adăpostesc pe teritoriile lor “terorişti”, termen prin care Ankara desemnează în special membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Citește și : Confruntare verbală între Rusia şi aliaţii din jurul SUA la reuniunea G20
În urma negocierilor cu guvernul turc, Suedia şi Finlanda au semnat anul trecut cu acesta un memorandum prin care se angajează că vor considera PKK organizaţie teroristă. Aceste două ţări s-au angajat de asemenea să nu susţină diferitele grupări adversare ale Ankarei, printre care şi mişcare armată kurdă YPG din Siria.
Turcia a transmis semnale că ar putea accepta în cele din urmă aderarea Finlandei la NATO, însă a devenit şi mai radicală împotriva primirii Suediei în Alianţă, după ce o grupare prokurdă a “executat” simbolic în ianuarie la Stockholm un manechin care-l înfăţişa pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, şi un membru al extremei drepte a ars un exemplar al Coranului în capitala suedeză
