Partidul Popular European (PPE) şi-a ales o nouă conducere în cadrul congresului statutar desfăşurat marţi şi miercuri la Rotterdam (Ţările de Jos), formaţiunea având de acum un nou preşedinte în persoana germanului Manfred Weber, potrivit agerpres.
Weber deţine astfel atât preşedinţia PPE, cât şi conducerea grupului europarlamentar al formaţiunii politice paneuropene.
Citește și : Capsula cargo rusă Progress MS-18 s-a decuplat de la Staţia Spaţială Internaţională
Printre cei zece vicepreşedinţi ai PPE aleşi miercuri se află şi eurodeputatul român Siegfried Mureşan, care a primit 372 de voturi ale delegaţilor.
Misiunea noii conduceri a PPE va fi una foarte dificilă, întrucât formaţiunea paneuropeană trebuie să recupereze influenţa pierdută mai ales după înfrângerile electorale din Franţa şi Germania. În prezent, doar şapte ţări din UE – Austria, Cipru, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania şi România – au şefi de stat sau de guvern membri ai Partidului Popular European.
‘Împreună putem spune ‘nu’ unei Europe a lipsei de încredere a populiştilor, care polarizează oameni şi ne distruge viitorul. Spunem ‘nu’ unei Europe a elitelor şi abordării lor de sus în jos. Suntem partidul care este cel mai apropiat de realităţile de zi cu zi ale cetăţenilor. Mai mult ca oricând, vom lucra pentru a ne uni societăţile şi nu vom opri niciodată lupta pentru o Uniune Europeană mai bună şi mai puternică pentru oamenii din Europa”, a spus Manfred Weber în intervenţia sa în timpul congresului.
”Să fim oneşti, nu ne aflăm în cel mai bun moment al istoriei noastre”, a recunoscut noul preşedinte al PPE.
Cum era de aşteptat, cei mai mulţi vorbitori s-au referit în intervenţiile lor la războiul dus de Rusia contra Ucrainei. De altfel, chiar Manfred Weber a abordat acest subiect, recunoscând faptul că o prioritate este aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
”Primul mesaj pe care trebuie să îl dăm în acest moment: da, puteţi deveni membru al Uniunii Europene”, a spus Weber în faţa delegaţilor şi a invitaţilor, printre care Petro Poroşenko. Acesta din urmă a fost preşedinte al Ucrainei între anii 2014 şi 2019 şi conduce în prezent partidul Solidaritatea Europeană, formaţiune care este a doua forţă politică în parlamentul de la Kiev şi se află în opoziţie faţă de preşedintele Volodimir Zelenski.
”PPE susţine statutul de candidat pentru prietenii noştri ucraineni şi de asemenea pentru Republica Moldova”, a adăugat el.
La congresul PPE au participat şi lideri din afara UE, cum este cazul preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Aceasta a dat asigurări că ţara sa poate conta pe sprijinul PPE. ”Partenerii europeni cunosc problemele mari cu care se confruntă ţara noastră şi apreciază eforturile care le facem pentru a le depăşi. Republica Moldova are sprijinul familiei statelor europene. Având acest sprijin, vom continua să avansăm în parcursul nostru european, în pofida greutăţilor, atât timp cât va fi necesar, schimbând totodată în bine viaţa moldovenilor” a spus preşedintele Maia Sandu în cadrul reuniunii de la Rotterdam.
Citește și : Zelenski mulţumeşte UE pentru sancţiunile impuse Rusiei şi cere mai multe
Printre altele, delegaţii PPE au adoptat o rezoluţie care condamnă acţiunile ilegale ale Turciei în Famagusta (Cipru) şi respinge categoric orice concept bazat pe soluţia a două state în Cipru. În document, PPE solicită reluarea negocierilor pe baza cadrului oferit de ONU.
Partidul Popular European cuprinde în prezent 81 de partide (inclusiv Partidul Naţional Liberal, Partidul Mişcarea Populară şi UDMR) din 43 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) şi Parlamentului European (Roberta Metsola), şefi de stat sau de guvern din şapte ţări membre UE şi trei din afara UE, nouă membri ai Comisiei Europene şi cel mai numeros grup politic (176 de membri) din Parlamentul European.
