Alte patru persoane şi-au pierdut viaţa joi în manifestaţiile din Bolivia, ridicând la cel puţin 23 de morţi bilanţul de la sfârşitul lui octombrie şi declanşarea crizei care zguduie ţara, a anunţat Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului (IACHR), transmite AFP, potrivit agerpres.
IACHR, un organ al Organizaţiei Statelor Americane (OSA), a recenzat, de asemenea, cel puţin 122 de răniţi cu începere de vineri, a precizat aceasta pe contul său de Twitter.
Citește și : Trump a început controlul medical anual
IACHR a înregistrat nouă decese de vineri, date coroborate de Avocatul Poporului din Cochabamba (centru), fief al fostului preşedinte Evo Morales, care a demisionat la 10 noiembrie.
Altercaţiile opun partizani ai fostului şef socialist al statului forţelor de ordine după ce senatoarea de dreapta Jeanine Anez a preluat puterea.
Bilanţul cu începere de vineri diferă însă de cel întocmit de guvern, care îl menţine la cinci morţi până în prezent. Jerjes Justiniano, ministrul Preşedinţiei Boliviei, le-a spus jurnaliştilor sâmbătă seară că le va solicita “medicilor-legişti să îşi accelereze activitatea”, dar fără să confirme acest nou bilanţ.
Pe de altă parte, IACHR a apreciat ca “grav” decretul aprobat joi de Jeanine Anez care autorizează participarea armatei la menţinerea ordinii, exonerând-o de orice responsabilitate penală.
Fostul şef al statului a criticat acest decret pe Twitter estimând că oferă o “carte albă şi impunitate pentru masacrarea poporului”.
Citește și : Acord istoric pentru schimbarea Constituţiei din Chile: un referendum va avea loc în aprilie 2020
Evo Morales, în vârstă de 60 de ani, s-a proclamat învingător al alegerilor prezidenţiale de la 20 octombrie, în urma cărora ar fi urmat să exercite un al patrulea mandat.
Opoziţia a acuzat însă fraude şi au avut loc numeroase proteste, uneori foarte violente. O revoltă în rândul poliţiei şi apoi abandonarea sa de către armată l-au determinat să demisioneze.
