Premierul spaniol Pedro Sanchez a fost numit vineri preşedinte al Internaţionalei Socialiste (IS), în prima zi a congresului acestei organizaţii ce reuneşte 132 de partide socialiste sau social-democrate din lume şi care se desfăşoară până duminică la Madrid, transmite AFP, potrivit agerpres.
Nu a existat un vot, Sanchez fiind singurul candidat care să-i urmeze în funcţie fostului premier grec George Papandreou, preşedinte al Internaţionalei Socialiste din anul 2005. Papandreou a propus la congres ”susţinerea acestei candidaturi prin aclamare”, aşa că participanţii s-au ridicat şi l-au aplaudat pe premierul spaniol.
Citește și: FRIGUL IERNII, noua armă a lui Vladimir Putin în războiul din Ucraina
În discursul său de deschidere a congresului, Sanchez a subliniat că are o ”intenţie precisă” pentru Internaţionala Socialistă, aceea ca ea să devină ”o importantă platformă ideologică a mişcării progresiste internaţionale”.
Adresându-se femeilor participante la congresul Internaţionalei Socialiste, premierul spaniol a promis că va ”lupta pentru paritatea bărbaţi-femei”, una dinte priorităţile sale de când a preluat în 2018 conducerea guvernul de la Madrid.
Anunţul lui Sanchez de a candida pentru preşedinţia IS, un post relativ puţin vizibil, a fost interpretat în Spania, mai ales de către presă, drept un semn al intenţiei sale de a folosi această organizaţie ca pe o trambulină personală către un post internaţional mai important dacă – aşa cum prezic sondajele – formaţiunea sa Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) va pierde alegerile legislative de la sfârşitul anului viitor.
Citește și: Parlamentul Franţei sistează dezbaterea privind interzicerea coridelor
Sub conducerea guvernului Sanchez, Spania şi-a consolidat statutul de ţară aflată în avangarda feminismului, iar vara aceasta a adoptat o lege care instituie obligaţia consimţământului explicit pentru un act sexual, în caz contrar acesta poate fi considerat viol, după ce în timpul unui alt guvern de asemenea cu orientare progresistă a fost adoptată în 2004 o lege care introduce diferenţa de gen ca circumstanţă agravantă a violenţelor.
