Din cele 102 persoane care au fost incluse de Comisia Electorală Centrală (CEC) în lista de restricții individualizate doar 18 și-au depus actele pentru a fi înregistrate în calitate de candidați la alegerile locale.
Invitat la podcastul „Pe agendă”, președintele CEC, Angelica Caraman, a povestit că, în unele cazuri, aspiranții la funcțiile de primari sau consilieri au spus că au aflat despre interdicția de a participa la alegeri abia când au ajuns să își depună actele pentru a se înscrie în cursa electorală.
Citește și : Moldova și UE au semnat un acord crucial pentru aderare
În aceste situații, afirmă Angelica Caraman, partidele au putut să înlocuiască aceste persoane cu alte candidaturi.
„Am avut, cel puțin, trei situații când Partidul „Șansa” a înlocuit persoanele, pentru că, de fapt, cele mai multe cu restricții apar pe listele acestui partid. Și atunci, lista a fost înregistrată sau unele din ele încă se află în curs de examinare”, a precizat președintele CEC.
Potrivit ei, funcționarii electorali le-au dat timp suplimentar persoanelor de pe lista de interdicții ca să prezinte probe că s-au disociat de Partidul Șor înainte ca acesta să fie declarat neconstituțional și că nu au participat la finanțarea ilegală a partidului sau la coruperea alegătorilor.
„În acest moment, nu avem vreo cerere depusă la care să fie anexate aceste dovezi. Vorbim de 18 persoane care se află pe această listă de restricții și pe listele de candidați, care urmează să fie înregistrați sau să le fie respinsă înregistrarea, în cazul în care nu vor prezenta actele la dosar, așa cum prevede legea”, a spus Angelica Caraman
Schimbarea regulilor de joc în timpul jocului?
Întrebată dacă introducerea acestor interdicții în Codul Electoral cu puțin timp înainte de alegeri ar însemna o schimbare a regulilor de joc în timpul jocului, președinta CEC a evitat să răspundă: „ar fi mai corect ca la această întrebare să răspundă legiuitorul”.
În același timp, ea recunoaște că Parlamentul a modificat Codul Electoral atât de repede încât CEC nu a reușit să dea un aviz, așa cum prevede legea.
„Termenul foarte restrâns în care s-a operat această modificare nu ne-a oferit prea mult timp ca să venim cu un aviz. Noi am încercat, în ședința din 4 octombrie, să dăm acel aviz, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi. Încă o dată subliniez, a fost un timp foarte restrâns și era necesar să vedem la nivel tehnic cum se va implementa această normă”, a menționat președinta CEC.
Pe 4 octombrie, cu doar două zile înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile generale locale din 5 noiembrie, Parlamentul a completat Codul Electoral cu criteriile în baza cărora li se interzice unor foști membri ai Partidului Șor să candideze în următorii 3 ani.
Este vorba de persoane care:
- sunt bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea infracțiunilor care au reprezentat argumente pentru declararea partidului neconstituțional;
- au realizat nemijlocit acțiuni care au constituit argumente pentru declararea partidului neconstituțional;
- au fost excluse din alegerile anterioare pentru finanțare netransparentă;
- au fost incluse în sancțiunile internaționale.
- Citește și : CNA a sechestrat bunuri în valoare de peste 12 milioane de lei
De menționat că, pe 4 octombrie, deputații au votat unele modificări la Codul electoral care pun în acord cadrul normativ cu considerentele Curții Constituționale.
În acest context, amintim că Curtea Constituțională a suspendat acțiunea articolului 16 din Codul electoral pe 28 septembrie, fapt ce permite membrilor Partidului Șor să candideze la alegeri.
Interdicţia este valabilă trei ani de la data deciziei Curţii Constituţionale de declarare a partidului ca fiind neconstituţional.
