Peste 30% din copiii străzii fug din centrele de plasament și ajung să cerșească
Mai mult de jumătate din copiii găsiți în stradă și reîntorși acasă revin în scurt în același mediu. Cei mai mulți, peste 30%, fug din centrele de plasament și ajung să cerșească, scrie moldova,europalibera.org.
Potrivit Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP), anul trecut, au fost înregistrate 876 de cazuri când copiii au plecat intenționat de acasă sau din centrele de plasament. Dintre aceștia, mai mult de jumătate (528) au fugit repetat. 11 minori sunt de negăsit.
„De obicei, se reîntorc în stradă copiii care cred că au succes acolo. De exemplu, la cerșit. Ei inventează istorii lacrimogene și cer bani de la trecători. Într-un timp scurt, au un câștig pentru care nu au depus efort”, a povestit Europei Libere șefa adjunctă a Direcției pentru protecția copilului a municipiului Chișinău, Ana Bezobrazova.
Datele Poliției arată că marea majoritate a copiilor străzii (75%) vin din afara Chișinăului și, chiar dacă sunt întorși la locul de trai, în câteva zile revin în capitală.
Pentru că numărul lor este mare, în 2019, la Chișinău a fost deschis un centru social de asistență pentru copiii străzii. Aici, minorii găsiți în stradă primesc găzduire, hrană, haine și produse de igienă
Imediat ce ajung la Centrul social de asistență pentru copiii străzii, minorii beneficiază de asistență psihologică.
Copiii pot sta în acest centru până la 45 de zile, timp în care organele competente caută o soluție pentru fiecare caz în parte.
„Dacă un copil s-a pierdut, poliția îi găsește părinții. Dacă a fugit, este adus la centru, se ia legătura cu autoritatea tutelară din localitatea din care provine și se discută despre reintegrarea lui în familie sau în centru de plasament”, explică Ana Bezobrazova.
Razii zilnice prin Chișinău
Zilnic, specialiștii în protecția copilului și polițiștii din fiecare sector fac razii pe teritoriul municipiul Chișinău. Doar în primele două luni ale acestui an, au fost identificați 28 de copii ai străzii. Mai mult de jumătate dintre ei nu au ajuns pentru prima oară în stradă.
„Copiii care locuiesc în stradă, la vârsta de 10-12 ani nici nu pot citi sau scrie. Pe cei mai mari încercăm să-i orientăm profesional, să-i ghidăm în alegerea carierei. Ne bucurăm când avem cazuri de succes, dar acestea sunt unice. Mult mai des copiii revin în stradă”, spune Ana Bezobrazova.
Ea îndeamnă locuitorii capitalei care întâlnesc în stradă copii în situații de risc să nu le dea bani și să apeleze poliția.
La nivel local, specialiștii în protecția drepturilor copilului ar trebui să monitorizeze familiile social-vulnerabile, să analizeze situația copiilor supuși riscului de a deveni victime ale violenței, neglijării și exploatării atât în familie, cât și în comunitate.
În realitate, nici 10% din primării nu au astfel de specialiști. La 10 ani de la adoptarea legii care spune că în fiecare localitate ar trebuie să existe un specialist în protecția drepturilor copilului, în R. Moldova sunt mai puțin de 50 de astfel de funcționari. De vină ar fi bugetele locale mici.
