Fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, împreună cu membri ai partidului său de opoziție, Solidaritatea Europeană, au depus pe 7 ianuarie un proiect de lege în Rada Supremă care interzice tranzitul de petrol și gaze rusești prin teritoriul Ucrainei pe durata legii marțiale.
Această inițiativă a venit după ce Ucraina a decis să nu prelungească acordul privind tranzitul de gaze rusești către Uniunea Europeană prin conductele ucrainene după 31 decembrie 2024. Deși Ucraina a întrerupt tranzitul de gaze, continuă să faciliteze transportul de petrol rusesc prin conducta Drujba, în baza unui contract valabil până la sfârșitul anului 2029.
„În fiecare zi, conducta Drujba transportă 300.000 de barili de petrol rusesc… Fiecare zi în care se amână oprirea tranzitului de petrol rusesc aduce zeci de milioane de dolari Rusiei”, a declarat Poroșenko într-o conferință de presă.
Proiectul de lege, semnat de Poroșenko și de alți 17 deputați ai partidului său, nu a fost încă publicat. Inițiativa legislativă trebuie să fie examinat de comisiile parlamentare, aprobată în două lecturi și semnată de președinte înainte de a deveni lege, un proces care poate dura destul de mult.
Veniturile obținute din exporturile de combustibili fosili constituie o parte semnificativă din bugetul federal al Rusiei și joacă un rol esențial în susținerea mașinii de război rusești în Ucraina.
Uniunea Europeană a interzis importul de petrol brut și anumite produse petroliere rusești transportate pe mare în iunie 2022, ca parte a sancțiunilor impuse Rusiei după invadarea Ucrainei. Totuși, anumite state membre au primit excepții din cauza dependenței lor de aprovizionările rusești, permițându-le să continue cumpărarea de petrol rusesc pe cale de conductă. Petrolul rusesc continuă să ajungă în Ungaria, Cehia și Slovacia prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează și teritoriul Ucrainei.
Oprirea tranzitului de petrol ar putea duce la tensiuni suplimentare între Ucraina și Ungaria, precum și cu Slovacia. Cele două țări membre ale UE, conduse de lideri proruși, au criticat deja Kievul pentru decizia de a nu prelungi tranzitul de gaze, susținând că aceasta subminează securitatea lor energetică.
