În afară de quartetul național cunoscut – mărar, pătrunjel, leuștean și țelină, la ce folosesc celelalte plante aromatice cunoscute și prezente în gastronomiile cu renume? Cum le putem cultiva dacă nu avem grădină și cum le putem folosi în bucătărie?
Iată mai jos câteva date esențiale despre cele mai importante dintre ele. Se adaptează foarte bine climei din regiune și pot fi cultivate și pe balcon sau pe pervazul ferestrei. În acest fel putem avea mereu plante aromatice proaspete, iar prezența lor nu este deloc lipsită de importanță la capitolul gust și arome. Dincolo de faptul ca toate au și proprietăți nutrivite deloc de neglijat.
Este însă important să cultivăm ghivece de plante aromatice și dintr-o perspectivă economică: prețul câtorva legături ajunge uneori să concureze prețul ingredientelor principale, deci merită. Sau, se mai poate întâmpla să cumpărăm o legătură întreagă și să avem nevoie de mult mai puțin, iar ce rămâne își pierde calitatea în scurt timp. Aroma este direct proporțională cu prospețimea.
Se apropie toamna, care e mereu un nou început, inclusiv în ce privește organizarea domestică.
Cimbru
Cu frunze verzi mici, este o plantă perenă, deci crește tot timpul, chiar și iarna, atunci când temperatura nu coboară foarte tare. Putem recolta permanent de pe ea frunze verzi, proaspete – au o aromă diferită de cel uscat.
Se prinde foarte ușor, sunt suficienți butași din plante mature, este destul de robustă și dacă îi merge bine are șansa să trăiască mulți ani.
Se folosește în multe preparate, in primis cele care conțin carne. Dar contrar ideii generale, cimbrul poate fi de mai multe feluri, cu mai multe arome, și se poate folosi în combinații după propria inspirație, salate, creme, aluaturi etc. Există cimbru cu aromă de nucșoară, lămâie, portocală sau trandafir.
O plantă de acoperire cu creștere joasă, cu frunziș verde mic, cimbrul (Thymus spp) este o plantă perenă care rămâne verde și deasupra solului în timpul iernii. Frunzișul său poate fi recoltat în orice moment, ceea ce înseamnă că îl poți folosi pentru gătit, indiferent de sezon.
Are nevoie de soare și sol bine drenat, să fie udat puțin și des.
Busuioc
Cea mai populară plantă aromatică din bucătăria mediteraneană, sursă de inspirație la nivel planetar. În România există încă o rezistență în a folosi busuiocul ca plantă aromatică din cauza asocierii cu ritualurile ortodoxe.
De la el se folosesc frunzele, pentru a da amomă sosurilor de roșii în principal, dar și pentru a aromatiza legume, pentru pesto, în salate și dressinguri, pe pizza.
Crește din semințe, care se pot recolta de pe plantă atunci când florile ajung la maturitate. Dar dacă vrem ca planta să aibă o perioadă de vegetație mai lungă, florile trebuie tăiate atunci când abia încep să se formeze. În acest fel planta de busuioc rămâne mult mai mult timp verde și productivă.
Ca orice plantă aromatică de climă mediteraneană, are nevoie de mult soare și multă lumină dar de un sol bine drenat. Nu trebuie ca farfuria de sub vas, dacă îl cultivăm în vas, să fie mereu plină cu apă.
Mentă
Menta este o altă plantă aromatică extrem de productivă și deși e de talie mare crește bine și în vas. Există peste 80 de varietăți de mentă, iar dintre ele menta piperita are aroma cea mai bine definită.
Dincolo de limitările din gastronomia românească, menta nu se folosește doar la ceai sau cocktailuri. Cu ea putem aromatiza, în primul rând, orice desert din fructe; merge foarte bine și cu ciocolata sau vanilia dar este compatibilă și cu aromele fructate din patiserie, tip lămâie, portocală, capșuni, cocos etc.
Se folosește însă cu succes și în anumite preparate sărate. Mai precis, se potrivește ca marca pe scrisoare cu dovleceii și vinetele, dar și în unele sosuri, chiar și de roșii, poate da o notă interesantă.
Nu iubește foarte tare soarele și crește mult mai bine acolo unde e puțin umbră și sol umed, bine drenat.
Chives
Este o varietate din familia cepei, dar produce firicele subțiri care rămân așa până la capătul perioadei vegetative. Mult mai puțin intens gustul și aroma decât cel al cepei verzi, e doar o mică nuanță.
Arată cumva ca gazonul și dacă o tăierm și o folosim în bucătărie, exact ca și iarba, crește la loc. Rezistă de primăvara până toamna afară, iar în vas, tot timpul anului. Mai trebuie din când în când rărită, pentru că produce bulbi, care se înmulțesc.
Nu iubește soarele direct pe ea, are nevoie de o zonă mai cu umbră. Îi priește pământul umed dar bine drenat, nu argilos, ca să nu stagneze apa în el.
Oregano
Este o plantă prolifică atât în grădină, cât și în interior, produce multe ramuri noi dacă îi merge bine. Este o plantă foate puțin pretențioasă, rezistă la soare puternic și nu vrea prea multă apă.
