Miliarde de deşeuri de plastic rămase agăţate în corali îmbolnăvesc recifele din Thailanda până la Marea Barieră de Corali, susţin oamenii de ştiinţă în urma unui studiu publicat joi, citat de Reuters, potrivit agerpres.
Deşeurile reprezintă un factor suplimentar de presiune asupra coralilor care suferă deja de pe urma pescuitului intensiv, a creşterii temperaturilor oceanelor pe fondul schimbărilor climatice şi a altor forme de poluare.
Citeşte şi: George Soros îl atacă virulent pe Trump şi atrage atenţia pericolului reprezentat de reţelele sociale
În regiunea Asia-Pacific, 11,1 miliarde de obiecte din plastic – printre care se numără pungi de cumpărături, plase de pescuit şi chiar şi scutece şi pliculeţe de ceai – sunt prinse de recife, au notat oamenii de ştiinţă în jurnalul Science.
Potrivit estimărilor cercetătorilor, cifrele vor fi cu până la 40% mai mari până în anul 2025 pe fondul creşterii continue a nivelului de poluare a apelor.
Plasticul creşte de aproximativ 20 de ori riscul de îmbolnăvire a recifelor, acesta ajungând la 89% în cazul coralilor care vin în contact cu aceste deşeuri, mult peste valoarea de 4% observată în zone lipsite de astfel de obiecte.
Oamenii de ştiinţă au fost şocaţi să constate prezenţa unor obiecte de plastic chiar şi în recifele cele mai îndepărtate.
Citeşte şi: Spitalul groazei în Coreea de Sud. 31 de oameni au ARS de vii – FOTO/VIDEO
”Te scufunzi şi crezi că cineva te bate pe umăr, dar nu e decât o sticlă care se loveşte de tine sau un sac de gunoi din plastic ce se lipeşte de rezervorul de oxigen”, a declarat pentru Reuters autoarea principală a cercetării, Joleah Lamb din cadrul Universităţii Cornell. ”Este foarte trist”, a adăugat aceasta.
Deşeurile pot afecta viaţa micilor animale nevertebrate marine care formează colonii şi devin astfel mult mai vulnerabile la îmbolnăviri. Pe lângă leziunile provocate coralilor, fragmentele de plastic pot acţiona precum nişte plute pentru microbii dăunători prezenţi în oceane.
”Coralii sunt animale ca şi noi, cu ţesuturi foarte subţiri care se pot tăia şi pot suferi răni, mai ales dacă sunt tăiate de un obiect acoperit cu diverse microorganisme”, a explicat Lamb.
Oamenii de ştiinţă din Statele Unite, Australia, Thailanda, Myanmar, Canada şi Indonezia au monitorizat 159 de recife din regiunea Asia-Pacific, în perioada 2011-2014. Ei au descoperit că cea mai mare cantitate de plastic se găseşte în zona Indoneziei, cu circa 26 de fragmente la 100 de metri pătraţi de recif, iar cele mai puţine sunt în Australia, stat care a impus măsuri mai stricte de control al deşeurilor.
Citeşte şi: Sena continuă să inunde Parisul. POTOPUL este aşteptat în acest weekend
Asocierea dintre apariţia unor afecţiuni ale coralilor şi prezenţa plasticului în apă este aplicabilă şi în cazul altor recife precum cel din Marea Caraibilor şi din largul Africii şi poate dăuna şi altor vieţuitoare şi plante de pe fundul oceanelor, precum bureţii sau kelpul, a precizat Lamb.
Cel puţin 275 de milioane de persoane de pe glob trăiesc în apropierea recifelor, acestea reprezentând o sursă de hrană, o barieră naturală ce oferă protecţie zonelor de coastă, dar şi o sursă de venit din turism.
Oamenii de ştiinţă au făcut apel la implementarea unor restricţii mai dure în privinţa deşeurilor din materiale plastice.
În luna decembrie, aproape 200 de naţiuni au căzut de acord să limiteze poluarea prin plastic a oceanelor avertizând că până în anul 2030 aceasta ar putea depăşi cantitatea de peşte.
Însă, după cum a declarat Douglas Rader, coautor al studiului, o mai bună gestionare în domeniul pescuitului în preajma recifelor ar fi cea mai eficientă cale pentru întărirea capacităţii coralilor de a se apăra de ameninţările cauzate de intervenţia omului, cum este cazul prezenţei plasticului în oceane. ”Pescuitul intensiv reprezintă astăzi cea mai mare ameninţare”, a declarat reprezentantul Fondului american pentru apărarea mediului.
