În condiţiile în care Uniunea Europeană ar urma să adopte luni noi măsuri împotriva încălcărilor drepturilor omului în ţări precum Rusia, Belarus, Venezuela, Hong Kong şi Myanmar, susţinătorii unor acţiuni mai ferme afirmă că aceste sancţiuni punctuale sunt practic lipsite de eficienţă, relatează AFP, potrivit agerpres.
Opozantul rus Aleksei Navalnîi le-a spus-o deschis deputaţilor europeni încă din noiembrie 2020, pe când se afla în Germania unde primise îngrijiri medicale după ce fusese otrăvit cu o substanţă considerată armă chimică în luna august în Rusia. ‘Uniunea Europeană ar trebui să ţintească banii, oligarhii, şi nu doar vechii oligarhi, ci şi pe cei noi, membri ai cercului apropiat al lui Putin’, a declarat el atunci. ‘Atât timp cât iahturile lui (Alişer) Usmanov vor continua să ancoreze la Barcelona sau Monaco, nimeni în Rusia sau la Kremlin nu va lua în serios sancţiunile europene’, a concluzionat Navalnîi.
Citește și: TRAGEDIE aviatică în Mexic (VIDEO)! Cel puțin șase oameni au murit!
Parlamentul European a votat o rezoluţie în acest sens, dar ea nu este constrângătoare pentru statele membre.
Aleksei Navalnîi a fost arestat la 17 ianuarie la revenirea la Moscova, iar de atunci a fost condamnat în două procese. UE denunţă politizarea justiţiei ruse şi cere eliberarea sa, dar fără niciun rezultat.
UE a decis să adopte noi măsuri, urmând să activeze luni noul regim de sancţiuni. O decizie în acest sens va fi luată la Bruxelles, în cursul unei reuniuni a miniştrilor de externe din ţările membre, măsurile urmând să fie validate la summitul european din 25-26 martie.
Apropiaţii lui Aleksei Navalnîi au prezentat oficialilor de la Bruxelles liste cu personalităţi din cercul de intimi ai preşedintelui rus Vladimir Putin, dar ‘este dificil de sancţionat oligarhii. Putem acţiona doar împotriva oficialilor şi aceasta doar dacă avem dovezi’, explică şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn.
Adoptarea sancţiunilor necesită unanimitatea Celor 27, iar consensul este greu de obţinut. UE este extrem de divizată în problema sancţiunilor împotriva Moscovei, recunosc oficiali europeni.
Temerile privind eventualele represalii şi posibilitatea escaladării tensiunilor impun o abordare prudentă, a declarat pentru AFP un ministru european. ‘Trebuie să evităm tăierea punţilor’, a pledat el.
Europenii vor trebui de asemenea ‘să ia măsuri adecvate’ împotriva autorilor loviturii de stat din Myanmar, după ce au somat fără rezultat armata să predea puterea, a anunţat sâmbătă şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. Dar nimic nu sugerează că se prevede o îngheţare a investiţiilor europene pentru această ţară, notează AFP.
Pe agenda discuţiilor Consiliului Afacerilor Externe de luni figurează şi noi sancţiuni împotriva regimului lui Nicolas Maduro în Venezuela, a indicat o sursă diplomatică. Pe lista neagră cu sancţiuni ar urma să fie adăugate 30 de alte nume din această ţară.
Miniştrii mai trebuie să facă inventarul măsurilor adoptate împotriva represiunii din Hong Kong, unde principiul ‘o ţară, două sisteme’ este pus sub semnul îndoielii de către China. ‘Urmează să vedem dacă este necesar să se facă mai mult’, spune un diplomat european.
Încarcerarea şi hărţuirea jurnaliştilor în Belarus ar putea de asemenea să facă obiectul unor noi sancţiuni din partea UE. Dar trei seturi de sancţiuni adoptate deja împotriva regimului de la Minsk şi înscrierea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko pe lista neagră nu au avut niciun efect până acum. În timp ce sprijinul afişat de Vladimir Putin încurajează regimul belarus.
Nu întâmplător pe acest fundal se înmulţesc criticile împotriva lipsei de eficienţă a sancţiunilor punctuale ale UE. ‘Europa nu ar trebui să se teamă să-şi utilizeze pârghiile economice împotriva Rusiei’, apreciază Ian Bond, director pentru afaceri politice internaţionale de la Centrul pentru reforma europeană (Centre for European Reform, CER).
Citește și: Numărul de infectări este în continuă scădere în New York
‘O abordare mai fermă faţă de Rusia ar putea da rezultate’ în cele din urmă, este de părere şi Nicu Popescu, expert în relaţii cu Rusia la Centrul European pentru Relaţii Internaţionale (European Council for Foreign Relations, ECFR).
Dar ‘nu trebuie să ne aşteptăm la o abordare pe o singură voce’, regretă Gianni Rotta, expert italian în dezinformare pe lângă Comisia Europeană. ‘UE se confruntă cu o pandemie şi dificultăţi economice în creştere, cu o dependenţă de gazele ruseşti şi are în rândurile sale câteva ţări care simpatizează cu Kremlinul sau care sunt dominate de partide populiste alimentate de Rusia’, explică el într-un interviu pentru centrul Carnegie Europe.
