Polonia va avea cea mai puternică armată terestră din Europa
Polonia se află în plin proces de consolidare a capacităților sale militare, aspirând să devină cea mai puternică forță armată terestră din Europa. Potrivit generalului în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, diferențele dintre Polonia și România în ceea ce privește înzestrarea militară sunt semnificative.
Începând din 2022, Polonia a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, alocând 4,12% din PIB în 2024 și planificând să atingă aproape 5% în 2025. Această investiție masivă este cea mai mare dintre statele membre NATO și vizează o gamă largă de echipamente și arme, inclusiv 96 de elicoptere AH-64E Apache, 486 de unități HIMARS, 366 de tancuri M1A2 Abrams, 32 de avioane de luptă F-35A, și două baterii de rachete Patriot.
În plus, Polonia a semnat acorduri semnificative cu Coreea de Sud pentru achiziționarea a 648 de obuziere autopropulsate K9 Thunder și 980 de tancuri K2 Black Panther, multe dintre acestea urmând să fie produse pe teritoriul polonez.
Generalul Virgil Bălăceanu a declarat că România ar trebui să urmeze modelul polonez în ceea ce privește tipurile de echipamente, însă cantitățile achiziționate de Polonia sunt mult mai mari comparativ cu planurile României. Bălăceanu a subliniat că Polonia își crește efectivele armatei de la 200.000 la 300.000 de soldați, în timp ce România ar trebui să-și revizuiască strategiile de apărare și să aloce mai multe resurse pentru modernizarea forțelor armate.
„Polonia devine cea mai puternică forță terestră din rândul statelor NATO din Europa,” a spus Bălăceanu, subliniind importanța dotării cu echipamente moderne și creșterea efectivelor pentru asigurarea unei apărări eficiente.
Generalul a mai precizat că România are nevoie de un program de înzestrare mai amplu, incluzând modernizarea tancurilor TR-85M și achiziționarea unor noi tancuri Abrams, precum și dezvoltarea capacităților de apărare aeriană și navală. Totodată, acesta a evidențiat necesitatea lansării unor programe pentru obuziere autopropulsate și rachete antiaeriene cu bătaie scurtă.
Cu toate acestea, Bălăceanu a recunoscut că atingerea unui nivel de 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare în România ar fi dificil, sugerând în schimb o creștere treptată până la 3%. El a menționat că situația geopolitică strategică a Poloniei este mai critică decât cea a României, ceea ce justifică investițiile majore în apărare realizate de Varșovia.
