Ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană i-a costat pe contribuabilii britanici mai mult de 4,4 miliarde de lire sterline (4,6 miliarde de euro), informează vineri National Audit Office (NAO), transmite AFP, potrivit agrepres.
Potrivit controlorului de conturi publice britanice, ministerele au alocat această sumă între referendumul asupra Brexit-ului din iunie 2016 şi 31 martie anul curent.
Citeşte şi: Un deputat şi un angajat al Parlamentului francez au fost infectaţi cu coronavirus
Suma include 1,9 miliarde de lire cheltuieli de personal, 1,5 miliarde pentru punerea în aplicare de noi sisteme şi infrastructuri şi 288 de milioane pentru recurgerea la consultanţi externi, precizează NAO.
În perioada de vârf din octombrie anul trecut, circa 22.000 de persoane lucrau asupra pregătirilor pentru Brexit, inclusiv asupra unei eventuale absenţe de acord cu UE (“no deal”).
Regatul Unit a devenit la 31 ianuarie prima ţară care a părăsit UE, după 47 de ani de apartenenţă marcată adesea de reticenţă faţă de proiectul european.
O perioadă de tranziţie este prevăzută până la sfârşitul anului, perioadă în care regulile comunitare continuă să se aplice, pentru a le permite Londrei şi Bruxellesului să încerce să găsească un acord asupra relaţiei lor post-Brexit.
Sarcina se anunţă dificilă, cele două părţi evocând joi importante “divergenţe” la finalul unei prime faze a negocierilor, lăsând deschisă posibilitatea unui “no deal”.
Citeşte şi: Grecia impune restricţii de navigaţie în jurul unor insule
“În pregătirile lor pentru ieşirea din UE, departamentele guvernamentale au planificat numeroase soluţii potenţiale, cu un calendar schimbător şi incertitudine”, a comentat directorul NAO, Gareth Davies.
Cu toate acestea, potrivit controlorului de conturi, suma totală a cheltuielilor nu reprezintă decât “o estimare minimă”, date fiind “limitările” în ceea ce priveşte datele transmise de ministere.
Meg Hillier, o deputată a opoziţiei laburiste care conduce Comisia parlamentară a conturilor publice, i-a reproşat guvernului că îi ţine pe contribuabili “în ignoranţă”: “datele sunt limitate, iar Trezoreria pare indiferentă la lipsa de transparenţă”.
