Premierul kosovar Ramush Haradinaj l-a demis marţi pe ministrul administraţiei locale, sârbul Ivan Teodosijevic, pentru “limbaj de incitare la ură”, transmite AFP, potrivit Agerpres.
În urmă cu două săptămâni, din cabinetul de la Pristina a fost demisă o altă reprezentantă a sârbilor kosovari, Vesna Mikic, adjunctă a ministrului justiţiei.
Citește și : Partidul lui Netanyahu, acuzat că a trimis observatori echipaţi cu camere video ascunse în unele secţii de vot
La sfârşitul lui februarie, Haradinaj renunţase şi la serviciile ministrului agriculturii, sârbul Nenad Rikalo, al cărui post este în continuare vacant.
Haradinaj a anunţat demiterea lui Teodosijevic printr-un mesaj pe Facebook în care a arătat că în guvernul pe care îl conduce “nu este loc pentru nicio persoană care îi insultă pe alţii din motive rasiale, religioase sau altele, indiferent de modalitate”.
Ministrul demis calificase drept “înscenare” şi “invenţie a teroriştilor albanezi” masacrul de la Racak, din ianuarie 1999, care a fost urmat de decizia NATO de a declanşa o campanie de bombardamente, timp de 78 de zile, pentru a opri ofensiva forţelor sârbe împotriva separatiştilor kosovari albanezi.
Mikic afirmase că loviturile aeriene ale NATO au constituit un “genocid împotriva poporului sârb”.
Ca şi guvernul de la Belgrad, minoritatea sârbă kosovară nu recunoaşte independenţa fostei provincii a Serbiei, Kosovo, autoproclamată în 2008. Sârbii au însă reprezentanţi în guvernul de la Pristina, conform constituţiei Kosovo.
Citește și : Iranul numeşte un nou ambasador la ONU
Războiul din 1998-1999 între sârbi şi albanezii kosovari s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, majoritatea albanezi. Aproape un milion de refugiaţi au ajuns din Kosovo în Albania şi fosta republică iugoslavă Macedonia (acum Republica Macedonia de Nord), reaminteşte AFP. Conflictul s-a încheiat cu victoria separatiştilor şi declararea independenţei Kosovo după ce aviaţia NATO a intervenit fără mandat din partea ONU, începând din 24 martie 1999, împotriva sârbilor. Mulţi dintre aceştia – atât în Serbia, cât şi în fosta provincie unde au rămas minoritari – nutresc încă resentimente împotriva Alianţei Nord-Atlantice.
