Premierul olandez Mark Rutte şi-a reiterat vineri opoziţia faţă de ideea emiterii de ‘coronabonduri’, aşa cum îşi doresc în special liderii francez şi italian, pentru a răspunde la criza legată de noul coronavirus, potrivit AFP, scrie agerpres.
“A emite eurobonduri înseamnă a traversa frontiera spre o uniune de transfer, o mutualizare a datoriilor, iar noi nu vrem acest lucru”, a afirmat Rutte în cadrul unei conferinţe de presă săptămânale.
Citește și : Macedonia de Nord a devenit al 30-lea membru al NATO
El şi-a exprimat rezervele în legătură cu anunţul făcut de Banca Centrală Europeană, care a renunţat la o limită importantă pe care şi-a autoimpus-o pentru achiziţia de titluri pe piaţă, în momentul lansării unui val mai mare pentru a lupta împotriva efectelor crizei coronavirusului asupra economiei.
“Există limite la aceste tipuri de măsuri ale BCE. Nu e lipsit de risc”, a spus Rutte.
Întrebat despre declaraţiile omologului său portughez Antonio Costa, care a criticat joi poziţia pe care o consideră “dezgustătoare” şi “meschinăria recurentă” ale Olandei, Rutte a considerat că este mai bine “să nu facă niciun comentariu”.
“Nu ajută la nimic. O las aşa”, a spus el.
Premierul portughez a vorbit despre poziţia apărată de ministrul olandez de finanţe, Wopke Hoekstra, potrivit căruia Comisia Europeană trebuie să deschidă o anchetă pentru a înţelege de ce unele ţări membre nu dispun de marjă bugetară pentru a răspunde crizei.
Citește și : Bilanț tragic la nivel mondial: Peste jumătate de milioane de persoane au fost infectate cu COVID-19
Liderii a nouă ţări europene, printre care Italia, Spania Franţa şi Portugalia, au făcut miercuri apel la crearea de “coronabonduri” pentru a dispune de fonduri importante în faţa crizei sanitare excepţionale care zguduie UE.
Mutualizarea datoriilor ţărilor europene este frecvent cerută de statele mai îndatorate din sudul UE, precum Portugalia, dar ea este respinsă de ţările din nord, precum Germania şi Olanda, mai stricte în materie bugetară şi care au privit mereu cu reticenţă statele din sud, despre care spun că au politici mai laxe.
