Presa rusă exprima marţi temeri în legătură cu noi sciziuni în lumea ortodoxă după ce Patriarhia Moscovei a anunţat luni că rupe legăturile cu Patriarhia Constantinopolului, informează AFP, potrivit agerpres.
În timpul unei reuniuni extraordinare care a avut loc la Minsk, Patriarhia Moscovei a decis luni să rupă toate legăturile sale cu Patriarhia Constantinopolului, ceea ce înseamnă că preoţii şi enoriaşii ce ţin de Patriarhia Moscovei nu vor mai participa la slujbele comune şi vor înceta comuniunea cu bisericile Patriarhiei Constantinopolului.
Citeşte şi: Arabia Saudită se pregăteşte să recunoască uciderea lui Jamal Khashoggi
Ruptura intervine după decizia Patriarhiei Constantinopolului de a recunoaşte o Biserică Ortodoxă independentă a Ucrainei. Această recunoaştere, anunţată săptămâna trecută, a pus capăt celor 332 de ani de tutelă religioasă rusă în Ucraina şi pune problema viitorului pentru milioanele de enoriaşi din această ţară, pe fondul unor grave tensiuni geopolitice între Moscova şi Kiev.
Pornind de la cazul singular al Ucrainei, cotidianul rus RBK îşi exprimă marţi îngrijorarea în legătură cu un posibil “război” între sinoade, adunări ale ierarhilor din fiecare Patriarhie independentă. Citat de RBK, expertul Roman Lukin afirmă că această decizie ar putea duce la apariţia a “două lumi ortodoxe antagoniste”. Roman Lukin adaugă că această ruptură nu este comparabilă cu cea din 1996 din Estonia, care “a dus rapid la un compromis” între Moscova şi Constantinopol.
Aceeaşi îngrijorare este exprimată şi de cotidianul Izvestia, care atenţionează asupra ameninţării unei “distrugeri a unităţii lumii ortodoxe” şi consideră decizia de luni una dintre “zilele cele mai sumbre din istoria ortodoxiei”. Izvestia aminteşte de cele două precedente mari schisme ale creştinităţii, din 1054 şi 1517. Potrivit cotidianului, actuala ruptură obligă acum “întreaga ortodoxie să aleagă” între Constantinopol sau Moscova.
Citeşte şi: Trump scapă ‘basma curată’! Actriţa XXX este bună de plată
La fel ca alte mass-media din Rusia, cotidianul guvernamental Rossiiskaia Gazeta îşi exprimă regretul că enoriaşii ruşi nu vor mai putea să se roage la mănăstirile de pe muntele Athos, în Grecia, important loc al turismului ortodox care se află sub jurisdicţia Patriarhiei Constantinopolului.
Susţinută de deputaţi şi de preşedintele ucrainean, independenţa Bisericii Ortodoxe Ucrainene este percepută la Kiev drept un mijloc de a da o lovitură influenţei Rusiei în Ucraina, Patriarhul Kirill, aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe Ruse, fiind considerat un apropiat al Kremlinului.
