Preşedinta estonă Kersti Kaljulaid a apărat NATO marţi, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că organizaţia se află în “moarte cerebrală”, declarând că Estonia se simte în siguranţă într-o alianţă militară care şi-a fortificat flancul estic ca un scut împotriva Rusiei, relatează miercuri Reuters, potrivit agerpres.
“NATO este clar funcţională”, a spus Kaljulaid, al cărei stat baltic a fost jumătate de secol o republică sovietică controlată total de Moscova până în 1991.
Citeşte şi: CUTREMUR puternic pe coasta Mexicului
NATO “are un record de succes de 100%. Niciun aliat NATO nu a fost atacat vreodată. Deci da, avem încredere în NATO”, a declarat ea pentru Reuters, la Bruxelles.
Macron a spus la începutul acestei luni că ţările europene nu se mai pot baza pe Statele Unite pentru a apăra aliaţii din NATO şi că alianţa se confruntă cu o “moarte cerebrală”.
Comentariile sale pun la îndoială principalul principiu al alianţei privind apărarea colectivă şi probabil vor domina discuţiile la un summit NATO în Marea Britanie luna viitoare. La summit va participa şi preşedintele american, Donald Trump, care a descris alianţa celor 29 de ţări ca “învechită” atunci când a fost ales.
Marţi, coaliţia tripartită de la Tallinn era împărţită pe această temă. Mart Helme, liderul extremei drepte EKRE, al doilea cel mai mare partener de coaliţie, a declarat că Estonia căută un Plan B pentru NATO.
“Lucrăm de asemenea la un Plan B, la ceea ce vor face Estonia – şi nu numai Estonia, dar şi alte ţări baltice – dacă ceea ce a spus Macron este adevărat”, a declarat ministrul de interne Mart Helme, citat de ziarul finlandez Iltalehti.
Comentariile sale au fost puternic respinse de alţi miniştri.
“Guvernul eston nu a discutat niciodată şi nu planifică discutarea unui Plan B. Aceste poveşti sunt absurde, ele subminează unitatea NATO şi slăbesc descurajarea”, a declarat ministrul apărării, Juri Luik, într-un comunicat.
Ca o dovadă că NATO este încă relevantă, dna Kaljulaid a citat angajamentul său sporit ca răspuns la anexarea Crimeii de la Ucraina de către Rusia în 2014 şi faptul că alianţa s-a aflat alături de Kiev în lupta sa împotriva separatiştilor ruşi din estul Ucrainei.
Criza din Ucraina a aruncat legăturile dintre Uniunea Europeană şi Rusia la un minim istoric, blocul impunând sancţiuni Moscovei. Sancţiunile economice sunt în vigoare până la sfârşitul lunii ianuarie 2020 şi necesită unanimitatea tuturor celor 28 de state ale UE pentru a fi extinse.
Dar Macron a vorbit în această lună şi despre nevoia UE de a-şi regândi relaţiile cu Rusia, subliniind în acelaşi timp nevoia de a rămâne fermă în a cere Moscovei să pună în aplicare un acord de pace pentru Ucraina.
Cu toate acestea, Kaljulaid a subliniat că există limite clare în acest sens în legătură cu Estonia.
“Dacă sunteţi fermi în dialog şi continuaţi să subliniaţi că dreptul internaţional trebuie respectat, că integritatea teritorială a ţărilor trebuie respectată şi aveţi acest dialog pentru a încerca remedierea unor evoluţii adverse, atunci dialogul este foarte bun”, a spus ea. “Dacă aveţi un dialog ignorând faptele de pe teren, atunci desigur avem o problemă. Şi atunci am fi împotriva acestuia”, a adăugat ea, citată de Reuters.
