Noua diminuare drastică a livrărilor de gaze anunţată în ajun de gigantul energetic rus Gazprom este o “dovadă în plus” că Europa trebuie “să-şi reducă dependenţa cât mai repede posibil de aprovizionările cu gaze ruseşti”, a apreciat marţi ministrul ceh al energiei, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia, prin rotaţie, a Consiliului UE, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Unitatea şi solidaritatea sunt cele mai bune arme pe care noi le avem împotriva (preşedintelui rus Vladimir) Putin şi sunt sigur că asta este ceea ce vom arăta astăzi”, a afirmat Jozef Sikela, înaintea unei reuniuni la Bruxelles cu omologii săi din cele 27 de state membre pentru a se pune de acord asupra unui plan de reducere a consumului de gaze în UE.
Citește și : Ursula von der Leyen lansează un apel la solidaritate pentru rezolvarea crizei gazelor
Gazprom a anunţat luni că îşi va reduce drastic, de miercuri, la 33 milioane de metri cubi zilnic, livrările de gaze ruseşti către Europa prin gazoductul Nord Stream, argumentând aceasta prin necesitatea unor lucrări de mentenanţă la o turbină, ceea ce înseamnă că va livra la 20% din capacitatea gazoductului.
Anunţul Gazpromului a intervenit la câteva ore după ce Kremlinul, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, dădea asigurări că Moscova este un furnizor “responsabil” de gaze, în pofida a ceea ce se spune la Bruxelles şi Washington, potrivit EFE.
Anunţul gigantului gazier rus Gazprom că îşi va reduce şi mai mult livrările către Europa în această săptămână este motivat politic, a reacţionat marţi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, citată de Reuters, ea contestând argumentaţia companiei ruse, potrivit căreia trebuie să reducă aprovizionarea cu gaze întrucât este necesar să oprească o turbină pentru mentenanţă.
“Ştim că nu există niciun motiv tehnic pentru asta. Este un pas motivat politic şi trebuie să fim pregătiţi pentru astfel de situaţii. Anume din acest motiv, o reducere preventivă a cererii noastre de gaze este o strategie judicioasă”, a afirmat Simson la sosirea la reuniunea miniştrilor energiei din ţările UE la Bruxelles.
Comisia Europeană a propus săptămâna trecută o diminuare cu 15% a cererii europene de gaze începând din august pentru a depăşi scăderea livrărilor ruseşti de combustibil şi a trece peste iarnă fără o catastrofă majoră. Rusia a reprezentat până anul trecut aproximativ 40% din importurile de gaze în UE.
Planul Bruxellesului, care urmează să fie discutat marţi de statele membre, prevede că fiecare ţară trebuie “să facă tot posibilul” pentru a reduce, între august 2022 şi martie 2023, consumul său de gaze cu cel puţin 15% în raport cu media din ultimii cinci ani în aceeaşi perioadă.
În cazul unui “risc de gravă penurie”, un mecanism de alertă ar face “obligatorie” reducerea de 15% pentru toate statele membre.
Această ultimă măsură vizează mutualizarea efortului în caz de urgenţă pentru a ajuta în special Germania, extrem de dependentă de gazele ruseşti. Un şoc major asupra primei economii europene s-ar repercuta inevitabil asupra tuturor celor 27 de state membre. De unde şi nevoia de solidaritate, notează AFP.
Dar acest plan, susţinut de Berlin, a făcut obiectul unor critici virulente din partea mai multor state, între care Polonia şi Spania, dar şi Italia, Grecia şi Portugalia.
Diplomaţi ai Celor 27 au lucrat asupra propunerii Comisiei şi au modificat-o profund în speranţa de a se ajunge la un acord între statele membre, marţi, potrivit unei versiuni a textului consultată de AFP.
Potrivit acestei propuneri, Consiliul UE, care îi reprezintă pe Cei 27, şi nu Comisia, decide eventuala punere în aplicare a obiectivelor cu caracter “constrângător”.
Citește și : Germania este în pragul recesiunii după ce încrederea în economie s-a prăbuşit în luna iulie
Acest obiectiv de 15% ar fi, de asemenea, adaptat la situaţia particulară a fiecărei ţări datorită unei serii de derogări, ţinându-se cont în special de nivelul de stocare atins şi de posibilitatea de a exporta gazul economisit în alte ţări. Unii diplomaţi şi-au exprimat totuşi îngrijorarea că aceste derogări vor reduce efortul european.
“Ţările membre au probleme diferite, dar în cele din urma mă aştept să avem un acord politic”, şi-a exprimat speranţa comisarul pentru energie, Kadri Simson, înaintea începerii reuniunii de la Bruxelles.
