Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au scăzut cu 2,9% în Uniunea Europeană şi cu 3,2% în zona euro, în aprilie, comparativ cu martie, când s-a înregistrat un declin de 1,3% atât în UE, cât şi în zona euro, arată datele publicate luni de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), potrivit agerpres.
În aprilie, comparativ cu luna precedentă, singurele state membre UE care au raportat creşteri ale preţurilor producţiei industriale au fost Germania (0,3%), Danemarca (0,2%), Grecia, Cipru, Malta şi Slovenia (toate cu 0,1%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Belgia (minus 9,1%), Italia (minus 6,5%) şi Irlanda (minus 6,3%).
Citeşte şi: Manifestaţie antiguvernamentală masivă la Varşovia – VIDEO – Black News
Eurostat precizează că în aprilie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o scădere cu 8,9% a preţurilor la energie şi cu 0,6% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (cu 0,1%) şi cele ale bunurilor de folosinţă imediată şi ale bunurilor de capital (ambele cu 0,4%).
Eurostat precizează că datele pentru România sunt confidenţiale.
În aprilie, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 2,3% în Uniunea Europeană şi cu 1% în zona euro.
În aprilie, comparativ cu perioada similară din 2022, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Ungaria (41,7%), Letonia (22,7%) şi Slovacia (18,2%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Irlanda (minus 21,4%), Grecia (minus 13,1%) şi Belgia (minus 6,8%).
Citeşte şi: În Ucraina, până şi mafioţii trebuie să-şi aleagă tabăra. Interlopii ‘patrioţi’ se reorientează – Black News
Eurostat precizează că în aprilie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere cu 11,3% la preţurile pentru bunurile de folosinţă imediată, cu 7% la preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată, cu 6,1% la preţurile bunurilor de capital şi cu 1,5% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au scăzut cu 5,6% cele la energie.
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.
