Procentul copiilor din România aflaţi în sărăcie severă este de aproape trei ori mai decât media înregistrată la nivel european, iar copiii ai căror părinţi au un nivel de educaţie redus s-au confruntat cu sărăcia, trăiesc, la rândul lor, în sărăcie, arată o anchetă a Salvaţi Copiii. Organizaţia constată că cele mai multe dintre familiile care au copii înscrişi în programele Salvaţi Copiii nu pot susţine financiar copiii la şcoală în absenţa unui sprijin din afară.
În contextul noilor măsuri economice anunţate de Guvern, organizaţia atrage atenţia asupra riscului de a expune suplimentar copiii vulnerabili, pentru sprijinul cărora e nevoie de politici sociale integrate, transmite News.ro.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
„Aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integraţi în programele educaţionale Salvaţi Copiii România nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie, în absenţa unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă, precum şi în rândul celor cu nivel educaţional scăzut – 70%, arată datele unei recente anchete a Salvaţi Copiii România. În contextul noilor măsuri economice anunţate de Guvern, organizaţia atrage atenţia asupra riscului de a expune suplimentar copiii vulnerabili, pentru sprijinul cărora e nevoie de politici sociale integrate”, se arată într-un comunicat dat publicităţii luni de Salvaţi Copiii România.
Ancheta realizată de Salvaţi Copiii România în rândul părinţilor sau reprezentanţilor legali ai copiilor care beneficiază de sprijinul centrelor de zi ale organizaţiei arată că, în fe=general, copiii care cresc în sărăcie, ajung adulţi cu lipsuri materiale mari. Astfel, 78% dintre respondenţii cu un nivel redus de educaţie au avut mame care, la rândul lor, se aflau în aceeaşi situaţie. Dintre părinţii copiilor care primesc sprijinul organizaţiei, 48% aveau taţi care absolviseră cel mult gimnaziul.
Aproape 3 din 5 părinţi care au copiii înscrişi în programele Salvaţi Copiii spun că nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie, în absenţa unui sprijin extern mulţi dintre aceştia indicând motive financiare.
„Observăm însă că această incapacitate de a face faţă cheltuielilor legate de educaţie atinge niveluri mult mai ridicate în rândul respondenţilor care se confruntă cu vulnerabilităţi specifice: astfel, 87% din cei aflaţi în stare de sărăcie subiectivă nu pot acoperi cheltuielile legate de educaţia copiilor, 70,3% din cei cu nivel educaţional scăzut sunt în aceeaşi situaţie şi 67% din respondenţii cu situaţie ocupaţională vulnerabilă se află şi în imposibilitatea de a răspunde acestor nevoi”, sunt concluziile în urma datelor centralizate.
Salvaţi Copiii aminteşte că anul trecut 33,8% dintre copiii din România trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială, dar fenomenul afectează în mult mai mare măsură copiii ai căror părinţi au un nivel redus de educaţie (75,8%).
„Mai mult, 17,2% dintre copii se confruntă cu deprivarea materială sau socială severă, în condiţiile în care media UE 27 este 6,4%”, mai transmite organizaţia.
În contextul acestor realităţi, Salvaţi Copiii anunţă că în această vară continuă proiectul privind Grădiniţele estivale, ajuns la a 28-a ediţie. Şi proiectul Şcoala mobilă va ajunge şi anul acesta la copiii cu acces redus sau inexistent la educaţie, care trăiesc în zone izolate sau în comunităţi profund afectate de sărăcie. Demersurile au loc în contextul în care în anul şcolar 2023-2024, doar 75,7% din copiii de vârstă preşcolară erau înscrişi la grădiniţă, mult sub media EU de 94,6% .
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
Statisticile organizaţiei arată că în cei 27 de ani de activităţi estivale au fost sprijiniţi pedagogic, precum şi socio-economic, 17.478 de copii – 11.316 copii la Grădiniţa estivală şi 6.171 de elevi în programul estival de educaţie remedială.
În această vară vor fi organizate activităţi pentru peste 1.500 de copii din Bucureşti şi 11 judeţe, dintre care 300 de preşcolari, organizaţi în 17 grupe şi 1.200 de elevi din grupuri vulnerabile (copii afectaţi de sărăcie, copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, copii romi) din Bucureşti şi localităţile Roşia Montana (Alba), Piteşti (Argeş), Reşiţa (Caraş Severin), Constanţa şi Mangalia (Constanţa), Tureni (Cluj), Târgovişte şi Aninoasa (Dâmbovita), Craiova (Dolj), Petrila, Lupeni şi Petroşani (Hunedoara), Ion Roată (Ialomiţa), Iaşi (Iaşi), Tg. Mureş şi Sighişoara (Mureş), Corabia (Olt), Timişoara (Timiş), Tulcea (Tulcea), Negreşti (Vaslui), Suceava (Suceava).
