Potrivit raportului „Perspective agricole 2025–2034”, prezentat marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), producția agricolă și piscicolă globală va crește cu 14% în următorii zece ani, în principal datorită progreselor tehnologice și îmbunătățirii productivității în țările cu venituri medii. Totuși, această creștere nu va fi uniformă și nu va fi suficientă pentru a elimina decalajele de inegalitate existente, notează publicația spaniolă El Pais.
Această creștere presupune mărirea efectivelor de animale și a suprafețelor cultivate. Deși se estimează că producția de carne, produse lactate și ouă va crește cu 17% până în 2034, efectivele globale de bovine, ovine, porcine și păsări de curte vor crește cu 7%. În același timp, se preconizează că îmbunătățirea productivității va pune presiune descrescătoare asupra prețurilor reale ale produselor agricole de bază, potrivit stiripesurse.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
Această situație ar putea crea provocări importante pentru micii agricultori, care sunt vulnerabili la volatilitatea pieței și au capacitate limitată de a adopta tehnologiile necesare pentru a-și crește productivitatea. În acest context, autorii raportului recomandă ca, pe lângă sprijinirea acestor grupuri pentru a accesa noile tehnologii, guvernele să asigure acces mai bun la piețe și să dezvolte programe de sprijin adaptate la nivel local.
Africa Subsahariană și Asia în creștere
FAO evidențiază regiunea Africii Subsahariene ca având „oportunități semnificative pentru îmbunătățirea productivității”. Conform studiului, efectivul de bovine din regiune este de trei ori mai mare decât cel din America de Nord, dar producția per animal este de doar o zecime, iar efectivele ar putea crește cu 15%.
Pe partea de consum, India și țările din Asia de Sud-Est vor reprezenta 39% din creșterea consumului mondial până în 2034 (față de 32% în ultimul deceniu), în timp ce China va reprezenta doar 13%, comparativ cu 32% în ultimii zece ani.
Criza climatică – o problemă și o provocare
O altă provocare este hrănirea populației fără agravarea crizei climatice. Se estimează că evoluția producției alimentare din următorul deceniu va provoca o creștere de 6% a emisiilor directe de gaze cu efect de seră din agricultură, ceea ce reflectă o reducere a intensității emisiilor, dar rămâne totuși o amenințare.
Totuși, raportul arată că o strategie bine articulată ar putea inversa această tendință: o creștere suplimentară de 15% a productivității agricole globale și adoptarea pe scară largă a tehnologiilor de reducere a emisiilor ar putea duce la o scădere de 7% a emisiilor agricole sub nivelurile actuale până în 2034, răspunzând în același timp cererii globale de alimente.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Și totuși, subnutriția persistă
Se preconizează că în următorii zece ani producția și consumul de produse de origine animală vor crește pe măsură ce veniturile se majorează în țările cu venituri medii. Se estimează o creștere de 6% a consumului zilnic per capita de carne, lactate, pește și alte produse de origine animală.
Însă în țările cu venituri reduse, situația rămâne alarmantă. Consumul zilnic de alimente bogate în nutrienți va crește cu 25% în țările cu venituri medii joase, ceea ce va ridica aportul mediu per capita la 364 kilocalorii pe zi. În schimb, în țările cu venituri mici, se estimează că aportul zilnic per capita de alimente de origine animală va fi de 143 kilocalorii, mult sub valoarea de referință de 300 de calorii utilizată de FAO.
