Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia va face totul pentru a preveni ameninţările la adresa securităţii peninsulei Crimeea şi a oraşului-port Sevastopol, anexate în 2014 de Moscova în urma unor referendumuri considerate ilegale de către Occident, care a impus sancţiuni Rusiei, relatează EFE, potrivit agerpres.
“Fără îndoială, problemele de securitate reprezintă o prioritate pentru Crimeea şi Sevastopol, în special astăzi”, pe fondul campaniei militare a Rusiei în Ucraina, a subliniat şeful statului în cadrul unei videoconferinţe privind dezvoltarea socio-economică a peninsulei.
Citește și : PLANUL Kremlinului pentru Moldova
Putin a făcut aceste declaraţii în faţa liderului instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Axionov, între alţi oficiali, în ajunul celei de-a noua aniversări de la anexarea peninsulei ucrainene şi a principalului său port, la 18 martie 2014.
“Aş dori să-i felicit pe locuitorii din Crimeea, pe locuitorii din Sevastopol, pe toţi cetăţenii ţării noastre cu ocazia apropiatei Zile a Reunificării Crimeii cu Rusia”, a declarat Putin.
Preşedintele rus a subliniat că, în urmă cu nouă ani, locuitorii din Crimeea şi Sevastopol au luat o “decizie istorică definitivă şi fără echivoc: să facă parte din nou şi pentru totdeauna dintr-o ţară mare şi unică”.
La 18 martie 2014, Vladimir Putin a semnat tratatul de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea şi a oraşului-port Sevastopol, după două referendumuri separate în care locuitorii din Crimeea ar fi susţinut încorporarea acesteia în Rusia în proporţie de 96,77%, iar cei din portul Sevastopol – considerat un oraş cu statut federal – în proporţie de 95,6%.
Încorporarea acestora la Rusia a fost pecetluită trei zile mai târziu, notează EFE.
În campania militară pe care Putin a declanşat-o la 24 februarie la scară largă în Ucraina, Rusia a reuşit să creeze un coridor terestru între Donbas, în estul Ucrainei, şi Crimeea, în sud, care are nevoie de resurse hidrologice, energetice şi agricole din sudul Ucrainei pentru a supravieţui.
Odata cu anexarea ilegală, în septembrie anul trecut, a regiunilor ucrainene Lugansk, Doneţk (est), Zaporojie şi Herson (sud), Rusia a transformat Marea Azov într-o mare interioară, ceea ce asigură securitatea Crimeii, care a creat, de asemenea, o linie de fortificaţii.
Cu toate acestea, în ultimele 13 luni de la declanşarea invaziei ruse, Crimeea a fost ţinta a cel puţin două atacuri, ce au fost atribuite de Moscova ucrainenilor.
În august 2022, peninsula a fost scena unei operaţiuni de sabotaj împotriva unui arsenal al armatei ruse şi a unor explozii suspecte pe un aerodrom rusesc.
În octombrie, podul peste strâmtoarea Kerci, care leagă Crimeea de Rusia, ”bijuteria coroanei” lui Putin, a fost grav avariat de un atac cu o maşină capcană atribuit de Moscova Ucrainei.
Vicepremierul rus Marat Husnulin, a declarat vineri că, în curând, pe partea rutieră a podului vor putea începe să circule camioanele de mici dimensiuni, iar cea de-a doua linie de cale ferată urmează să fie redeschisă până în 1 iulie. Cele două benzi pentru autoturisme au fost deja redeschise.
Ucraina nu a încetat să declare că, mai devreme sau mai târziu, va elibera teritoriul ocupat.
Citește și : Slovacia trimite Ucrainei avioane MiG-29 şi o parte din sistemul de apărare antiaeriană Kub
Din 2020, Kievul marchează Ziua rezistenţei la ocupaţia Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol la 26 februarie, dată la care a avut loc cea mai mare demonstraţie în sprijinul integrităţii şi unităţii statului ucrainean, în 2014, la Simferopol, centrul administrativ al peninsulei.
În august 2021, Ucraina a lansat Platforma Crimeea, în încercarea de a atrage sprijin internaţional pentru recuperarea peninsulei şi care în ultimul an a cerut Rusiei să pună capăt imediat ostilităţilor şi să îşi retragă trupele din teritoriile ocupate în Ucraina.
