Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, și liderul rus Vladimir Putin urmează să aibă o întrevedere bilaterală la Dușanbe, capitala Tadjikistanului, pe 9 octombrie, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția TASS.
Potrivit lui Peskov, părțile intenționează să discute „toate problemele acumulate” în relațiile bilaterale. „A fost convenit ca cei doi președinți să se întâlnească astăzi. Să vedem rezultatele acestei întrevederi. Suntem optimiști și sperăm ca președinții să discute starea actuală a relațiilor bilaterale și aspectele problematice existente”, a declarat reprezentantul Kremlinului.
Anterior, la 7 octombrie, Ilham Aliev l-a sunat pe Vladimir Putin pentru a-l felicita cu ocazia zilei de naștere, iar în cadrul convorbirii, descrise de Moscova drept „constructive”, cei doi au convenit să se întâlnească la Dușanbe.
Vladimir Putin a sosit în Tadjikistan pe 8 octombrie, deși țara a ratificat Statutul de la Roma și, teoretic, ar fi trebuit să îl aresteze în baza mandatului emis de Curtea Penală Internațională pentru crime de război. În loc de aceasta, liderul de la Kremlin a fost primit cu onoruri de stat și flori, fiind întâmpinat personal de președintele Emomali Rahmon.
Tensiunile dintre Moscova și Baku s-au amplificat în ultimele luni, în special după tragedia din 25 decembrie 2024, când o rachetă antiaeriană rusă ar fi doborât un avion al companiei Azerbaijan Airlines deasupra Mării Caspice, incident soldat cu 38 de morți. Ulterior, relațiile s-au deteriorat și mai mult după ce Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a efectuat descinderi în casele cetățenilor azeri din Ekaterinburg, reținând circa 50 de persoane, multe dintre ele prezentând urme de violență.
De atunci, contactele dintre cei doi lideri au fost tensionate. La începutul lunii septembrie, în cadrul summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai, imaginile i-au surprins pe Putin și Aliev salutându-se rece, fără un dialog vizibil.
Întâlnirea de la Dușanbe are loc în acest context delicat, fiind văzută de analiști ca o posibilă tentativă de detensionare a relațiilor ruso-azere, afectate de neîncredere politică, incidente militare și divergențe strategice.
