Preşedintele rus Vladimir Putin a avut miercuri seara o discuţie la telefon cu liderii separatişti proruşi din estul Ucrainei, pentru prima dată de la declanşarea conflictului, pentru a evoca un posibil schimb de prizonieri cu Kievul, informează joi AFP, potrivit agerpres.
Anunţată de Kremlin şi de separatişti, la discuţie au participat liderii republicilor separatiste autoproclamate Doneţk şi Luhansk, Andrei Zaharcenko şi Igor Plotniţki.
Convorbirea telefonică a avut loc după o cerere formulată miercuri de omul politic ucrainean Viktor Medvedciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului pentru negocieri cu separatiştii, dar şi un apropiat al preşedintelui rus. Medvedciuk i-a solicitat lui Putin să intervină pe lângă liderii separatişti pentru a promova ideea unui schimb de prizonieri între separatişti şi autorităţile de la Kiev, în formatul “toţi contra toţi”.
Citeşte şi: MASACRU marca Boko Haram. Cel puţin 18 persoane au fost ucise în Nigeria
Potrivit unui comunicat al Kremlinului, preşedintele şi liderii separatişti au discutat despre “iniţiativa lui Viktor Medvedciuk referitoare la un schimb de prizonieri între Ucraina şi republicile populare Doneţk şi Lugansk”. Liderii separatişti “au susţinut iniţiativa, precizând că va trebui să se lucreze mai mult asupra acestei probleme cu reprezentanţi ai părţii ucrainene”, adaugă comunicatul.
Vladimir Putin nu a mai discutat până acum niciodată în mod direct cu cei doi “preşedinţi” ai republicilor autoproclamate în estul Ucrainei, de la declanşarea acestui conflict care a făcut peste 10.000 de morţi în trei ani şi jumătate.
Potrivit lui Medvedciuk, Kievul este gata să predea 306 de persoane rebelilor şi speră că autorităţile separatiste vor fi de acord să elibereze în schimb 74 de prizonieri, militari sau militanţi pro-Kiev.
Ultimul schimb de prizonieri datează din septembrie 2016, când doi susţinători ai Kievului făcuţi prizonieri de rebeli au fost predaţi în schimbul a patru separatişti.
Ucraina este, din aprilie 2014, scena unui conflict în care forţele guvernamentale luptă împotriva separatiştilor proruşi susţinuţi, potrivit Kievului şi Occidentului, de Rusia, acuzaţie pe care aceasta o dezminte. Acordurile de pace semnate la Minsk în februarie 2015 au dus la instaurarea mai multor armistiţii, făcând să înceteze în mare parte violenţele, însă palierul lor politic nu a fost niciodată pus în aplicare, beligeranţii acuzându-se reciproc de responsabilitatea pentru acest eşec.
