Sistemele de apărare occidentale sunt cele mai sofisticate și eficiente, dar și prea scumpe pentru a înfrunta o mulțime de drone ieftine precum cele iraniene, scrie „20 Minutos” (Spania) sub semnătură lui Carmelo Encinas.
Incursiunea unui grup de drone rusești în spațiul aerian polonez, urmată de un alt incident minor pe teritoriul românesc, a declanșat semnale de alarmă în cadrul NATO. Sediul central al Alianței și toate ministerele de externe ale țărilor sale membre încă încearcă să stabilească dacă a fost vorba de o încălcare accidentală a frontierelor Ucrainei, pe care o atacă cu sute de astfel de dispozitive zburătoare fără pilot, sau dacă acestea au fost incursiuni deliberate și, dacă da, cu ce intenție. În această ultimă ipoteză, ar fi necesar să se stabilească dacă ne confruntăm cu un avertisment, o provocare sau o modalitate de a testa capacitatea de reacție a apărării occidentale la un atac de această natură, ceea ce ar fi destul de plauzibil. Oricare ar fi situația, adevărul este că incursiunile au forțat avioanele de vânătoare ale Alianței să acționeze pentru a neutraliza aceste drone și a preveni orice posibile daune pe care le-ar putea provoca, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Deși dispozitivele rusești nu păreau să aibă o țintă anume, eliminarea lor a fost atât de costisitoare încât pune sub semnul întrebării adecvarea sistemelor de apărare pentru a face față acestui tip de atac. Este adevărat că operațiunea militară a neutralizat imediat și cu succes traiectoria aeronavelor rusești, dar desfășurarea avioanelor de vânătoare poloneze F-16, a avioanelor olandeze F-35, a avioanelor de supraveghere italiene Awacs și a sistemului de rachete Patriot din Germania este atât de costisitoare încât este disproporționată față de cheltuielile pe care le-ar presupune pentru Rusia un atac deliberat cu astfel de drone. Moscova a achiziționat mii de astfel de dispozitive din Iran pentru războiul din Ucraina, aeronave capabile să transporte până la 40 de kilograme de explozibili și al căror cost de fabricație per unitate este estimat între 1.800 și 4.500 de euro, în funcție de model. Distrugerea unuia dintre aceste dispozitive în zbor depășește cu mult costul său, iar pentru a înțelege cât de scump este, este suficient să ne amintim că o oră în aer pentru fiecare dintre avioanele F-35 care au distrus navele rusești costă peste 40.000 de euro.
Sistemele de apărare occidentale sunt cele mai sofisticate și eficiente, dar și prea scumpe pentru a înfrunta un roi de drone ieftine precum cele iraniene. Operațiunea Eastern Sentinel, anunțată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care va întări acest flanc cu aeronave din diverse țări, inclusiv Spania, urmărește să abordeze evenimentele din Polonia și România, deși s-a văzut clar necesitatea de a lucra la dezvoltarea unor metode pasive și active low-cost pentru neutralizarea dronelor fără a fi ruinătoare. Inutil să mai spun că industria americană de armament face deja cercetări în acest sens pentru a-și menține poziția predominantă pe piață. De fapt, compania Epirus testează un sistem cu microunde care pare capabil să doboare 50 de drone simultan.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Reducerea costurilor și dezvoltarea unei industrii de apărare independente este ideea din spatele planului Readiness 2030 anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a face față unui ipotetic atac rusesc asupra teritoriului UE. Planul își propune să mobilizeze 800 de miliarde de euro, care ar trebui alocate investițiilor în sectorul de armament al Europei și nu achiziționării de materiale americane, așa cum cere Trump. Insistența Casei Albe de a ne cheltui bugetele de apărare, pe care Trump ne obligă să le majorăm, pe industria sa de armament costisitoare și de a continua să depindem de aceasta este o afacere proastă pentru Europa. Avem nevoie de un sistem de apărare autonom, eficient, accesibil, și care să fie fabricat în UE.
