În timp ce un summit al liderilor europeni desfășurat în Cipru urmează să aprobe definitiv un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, războiul continuă să facă neclar costul final al reconstrucției, conform Les Echos.
Economiștii ucraineni sunt categorici: ajutorul public occidental nu va fi suficient, de unul singur, pentru a reconstrui țara, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Dacă războiul din Iran a dominat spațiul mediatic în ultimele săptămâni, Ucraina revine în prim-plan. La Cipru, unde are loc un summit european joi și vineri, un plan de ajutor de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea Ucrainei în 2026 și 2027 urmează să fie aprobat definitiv, după ce blocajul impus de Viktor Orbán a fost ridicat în urma înfrângerii sale la alegerile legislative din Ungaria. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent pe insulă, ar urma să profite de ocazie pentru a relansa tema extinderii Uniunii Europene.
Acești bani, mult așteptați, sunt destinați finanțării efortului de război și a serviciilor publice pentru următorii doi ani. Însă în Ucraina deja se pune problema finanțării reconstrucției. La Kiev, ca și în rândul finanțatorilor internaționali, se impune concluzia: ajutorul public occidental nu va fi suficient pentru a acoperi costul reconstrucției, estimat la 588 de miliarde de dolari pe zece ani — o sumă colosală, echivalentă cu aproape de trei ori PIB-ul nominal al Ucrainei în 2025. Într-un raport recent, Citi Institute afirmă că o parte a redresării va trebui finanțată de capitaluri private străine, descurajate încă de riscurile de securitate și incertitudinea privind evoluția conflictului.
Volodimir Landa, responsabil cu monitorizarea investițiilor în cadrul Consiliului de Securitate economică al Ucrainei, amintește însă că necesarul anual de reconstrucție depășește deja volumele de investiții pe care Ucraina le atrăgea în mod obișnuit.
Efort concentrat pe școli, spitale și infrastructuri social
„Unii investitori își amână investițiile în așteptarea unei îmbunătățiri a situației de securitate în Ucraina, dar chiar și luând în calcul aceste investiții amânate, resursele disponibile — publice și private, naționale și internaționale — vor rămâne probabil insuficiente”, explică Landa pentru „Les Echos”.
Investițiile străine sunt chemate să joace un rol important, dar ele nu vor putea acoperi singure deficitul. Deocamdată, sumele angajate rămân modeste în raport cu amploarea sarcinii. Uniunea Europeană a anunțat în 2025 un pachet de 2,3 miliarde de euro sub formă de garanții și granturi, destinat să mobilizeze până la 10 miliarde de euro în investiții. BERD, la rândul său, a alocat un nivel record de 2,9 miliarde de euro în 2025, dintre care 57% în favoarea sectorului privat.
Pentru Maria Repko, directoare adjunctă a Center for Economic Strategy, primul obstacol este de natură aritmetică: „Trebuie înțeles că, atât timp cât războiul continuă, nu știm cât va costa reconstrucția și nici exact ce va trebui reconstruit.” În prezent, spune ea, efortul se concentrează mai ales pe școli, spitale și infrastructuri sociale, însă nota finală va depinde de evoluția conflictului.
„În orice caz, Ucraina are nevoie de capital privat pentru reconstrucție.” În momentul de față, sumele vehiculate i se par „nerealiste”: „companiile, chiar și cu sprijinul numeroaselor instrumente ale UE, nu investesc la o scară apropiată de acestea”, observă ea.
După război, însă, odată cu o perspectivă credibilă de integrare europeană, aceste sume i se par mult mai plauzibile, „poate chiar subestimate”. Cheia rămâne, în opinia sa, încheierea războiului, însoțită de „garanții reale de pace”. O opinie împărtășită și de Landa: în opinia sa, investitorii așteaptă mai puțin subvenții suplimentare și mai mult o reducere durabilă a riscului.
Fractură teritorială
Totuși, securitatea singură nu va fi suficientă pentru a atrage capitaluri: „statul de drept și protecția drepturilor investitorilor sunt esențiale pentru atragerea investițiilor străine productive”, amintește Maria Repko, care vede aici și o condiție prealabilă pentru apariția investitorilor locali și a unei piețe de capital ucrainene.
Landa consideră, la rândul său, că Ucraina trebuie să pregătească încă de pe acum un regim de „facilitare maximă” pentru capitalul străin, în timp ce își creează mecanisme de protecție împotriva investițiilor „corozive”, în special cele rusești.Aflată într-o criză de lichidități, Ucraina este prinsă între veto-ul ungar și blocajul politic intern.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Cealaltă linie de fractură este una teritorială. Deja, observă Maria Repko, noile afaceri se concentrează în principal la Kiev și în vestul Ucrainei. Integrarea tot mai strânsă cu Uniunea Europeană ar trebui să consolideze ponderea economică a regiunilor vestice, aflate la granița cu Polonia, Slovacia sau România. „Ucraina nu va mai fi ca înainte: reorientarea comerțului și a geografiei forțelor productive din est spre vest are caracterul unei deplasări tectonice”, confirmă Maria Repko.
Reconstrucția Ucrainei nu se reduce la o simplă problemă de volum financiar. Ea va depinde de capacitatea țării de a oferi, după război, un cadru suficient de sigur, previzibil și protector pentru a atrage investitori. Capitalurile străine ar putea deveni astfel, pe termen lung, un indicator după care vor fi evaluate credibilitatea și sustenabilitatea redresării Ucrainei.
