Franţa şi Germania au denunţat marţi dispreţul manifestat de autorităţile poloneze faţă de solicitările partenerilor lor europeni de a respecta statul de drept şi au solicitat Comisiei Europene să meargă înainte cu procedura de sancţiuni pe care a iniţiat-o, relatează AFP, potrivit Agerpres.
‘Suntem preocupaţi de decizia preşedintelui polonez de săptămâna trecută de a numi noi judecători la Curtea Supremă, pentru a-i înlocui pe cei vizaţi de noul regim de pensionare’, a avertizat ministrul francez al afacerilor europene, Nathalie Loiseau, într-o declaraţie comună făcută în numele Franţei şi al Germaniei în timpul unei reuniuni la Luxemburg.
Citește și : Italia nu ratează niciun moment în apărarea Rusiei! Roma critică sancţiunile dictate Moscovei
‘În pofida apelurilor noastre, Polonia nu a aşteptat deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a luat măsuri care vor fi dificil de schimbat în viitor’, a afirmat ea.
Această decizie constituie o ‘gravă ameninţare pentru independenţa justiţiei în Polonia, ceea ce are în special consecinţe pentru cooperarea noastră în materie de justiţie şi afaceri interne bazată pe principiul încrederii reciproce’, a spus ministrul francez.
Franţa şi Germania au solicitat o nouă audiere a Poloniei la viitorul Consiliu de Miniştri al UE şi să se meargă înainte cu procedura de sancţiuni prevăzută de Articolul 7 din Tratatul UE, a anunţat Nathalie Loiseau.
‘La fel ca până acum, Germania şi Franţa vorbesc pe o singură voce. Cu câteva luni înainte de alegerile europene, este responsabilitatea noastră să reafirmăm că respectul pentru valorile fundamentale, inclusiv statul de drept, se află în centrul proiectului european’, a concluzionat ea.
Comisia Europeană a deschis două proceduri de infringement împotriva reformelor judiciare ale guvernului polonez. Ea a lansat de asemenea în decembrie 2017 o procedură mai severă şi excepţională, Articolul 7 din Tratatul UE.
Acest mecanism, prevăzut în cazul riscului de ‘încălcare gravă’ a statului de drept într-o ţară, nu a mai fost niciodată înainte declanşat de UE. Dar între timp el a fost activat şi împotriva Ungariei la 12 septembrie, de data aceasta de către Parlamentul European.
Citește și : Omul lui Trump a ajuns la Riad şi a discutat cu regele Salman despre dispariţia lui Jamal Khashoggi
Ungaria şi Polonia sunt în prezent vizate de faza preliminară a Art.7, fără altă consecinţă decât necesitatea de a se justifica în faţa celorlalte ţări din UE.
Dar această procedură poate conduce teoretic la o a doua etapă, adică la retragerea dreptului de vot al unei ţări în cadrul Consiliului UE (organismul care grupează statele membre), dacă toate celelalte ţări votează pentru această sancţiune.
