România se află printre țările cu cele mai reduse cheltuieli pentru educație per elev, într-un clasament internațional dominat de statele din Europa de Vest și America de Nord. Diferențele sunt semnificative, iar decalajul față de țările din top este uriaș, conform Vizual Capitalist.
Potrivit datelor OCDE (Education at a Glance 2025), investițiile în educație variază puternic de la o țară la alta, în funcție de resursele economice și prioritățile fiecărui stat.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Luxemburg, departe de restul Europei
În fruntea clasamentului se află Luxemburg, care investește peste 31.000 de dolari per elev anual, cel mai ridicat nivel din lume. Țara este urmată de Norvegia, Austria și Statele Unite, toate cu sume de peste 19.000–22.000 de dolari per elev.
Majoritatea țărilor dezvoltate din Europa de Vest și America de Nord se situează în intervalul 18.000–21.000 de dolari pe elev, ceea ce arată un nivel ridicat și relativ constant de finanțare a educației.
România, mult sub media europeană
În contrast, România se află în partea inferioară a clasamentului, cu un nivel de finanțare semnificativ mai mic decât media OCDE, care este de aproximativ 15.000 de dolari per elev.
Diferența față de statele din top este de mai multe ori mai mare, ceea ce evidențiază un decalaj important în ceea ce privește investiția în educație, infrastructură școlară și resurse pentru elevi.
Estul Europei și economiile emergente, la coada clasamentului
Alături de România, și alte state din Europa de Est și economii emergente se află pe poziții joase în clasament, cu investiții mult sub media OCDE. Țări precum Polonia sau Ungaria se situează în jurul valorilor de 10.000–11.000 de dolari per elev.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
În afara Europei, state precum Mexic, Turcia sau Africa de Sud investesc aproximativ 4.000–5.000 de dolari per elev, iar Peru se află la coada clasamentului, cu aproximativ 2.600 de dolari.
Datele arată o diferență clară între statele dezvoltate, unde educația este finanțată consistent, și restul lumii, unde bugetele sunt mult mai reduse. Aceste diferențe se reflectă direct în calitatea infrastructurii școlare, dimensiunea claselor și accesul la tehnologie.
