România continuă să se mențină în afara lanțului valoric al industriilor verzi, arată datele agregate de Banca Națională a României (BNR). Asta deși țara noastră este unul dintre puținele state europene care îndeplinește deja criteriul de decarbonizare al economiei pentru 2030, asumat prin acordul climatic de la Paris.
Conform datelor compilate de BNR, comerțul cu bunuri tehnologice care contribuie la controlul poluării este într-un declin puternic în ultimii câțiva ani, după un maxim în 2021, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Și țările cu care ne comparăm cel mai des, respectiv Ungaria, Cehia și Polonia, înregistrează o scădere a comerțului total cu bunuri de protecție a mediului, dar acestea au avut creșteri mai mari începând cu 2019-2020, când Comisia a început să marșeze pe Green Deal, de la care acum se fac pași mici înapoi.
În plus, grupul țărilor din Europa Centrală și de Est a avut evoluții negative ale volumului comerțului și al balanței comerciale în ce privește comerțul cu bunuri tehnologice destinate controlului poluării și gestionării resurselor. Excepția este Cehia, unde balanța comercială aferentă acestor bunuri a continuat să se îmbunătățească, conform BNR.
România a adăugat 2,5 GW în capacitate fotovoltaică la sistemul energetic național, dar investițiile se fac preponderent cu importuri
Aici este vorba despre bunuri esențiale pentru tranziția (europeană) către o economie verde, de tipul produselor de tratare a apei, filtre de aer, panouri solare și piese (invertoare), turbine eoliene, baterii de stocare a energiei, sisteme de izolare termică sau gestionare inteligentă a energiei, dispozitive de monitorizare a calității aerului, mașini electrice etc.
”România se situează sub media regională”, punctează BNR, într-un raport.
Tendința este una îngrijorătoare, mai ales că România a făcut și face investiții mari în proiecte de energie verde.
Deși țara noastră are potențial și chiar a realizat/realizează pași majori în direcția decarbonizării, aceste eforturi nu se reflectă încă în performanțele comerciale și sugerează provocări în dezvoltarea unui lanț valoric intern pentru tehnologiile verzi care să capteze din valoarea economică pe care creșterea sectorului de cleantech o poate aduce Uniunii Europene.
Amintim că pe sectorul de fotovoltaic, conform analizei EU Market Outlook for Solar Power 2024-2028 realizată de SolarPower Europe, numărul companiilor care produc module solare în Europa a crescut de la 42 în 2021 la 62 în 2024.
În România, în 2024-2025, a existat o singură investiție în curs de derulare într-o fabrică de panouri fotovoltaice (asamblare), la Sfântu Gheorghe, județul Covasna. Investiția a fost co-finanțată prin PNRR.
Panourile fotovoltaice reprezintă cea mai rapidă soluție pentru creșterea capacității în energie verde. Totodată, în Europa, în 2024, existau 13 companii care produc invertoare solare, 5 care produc bare și discuri de silicon și 6 care produc celule solare.
România și-a atins țintele de decarbonizare din Acordul de la Paris
Raportul BNR mai arată că România a înregistrat în 2023 un nivel de 40,5 la sută din valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră din anul 1990, cea mai mică valoare consemnată până în prezent, cu 2,2% mai puțin față de anul 2022.
Astfel, pe baza ritmului actual, România se va încadra în ținta de reducere a gazelor cu efect de seră asumată prin Acordul de la Paris, respectiv de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor față de valorile din 1990 până în anul 2030.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Evoluția este explicată de schimbările structurale din perioada post-comunistă (închiderea multor capacități și procese industriale și prin urmare scăderea cererii de energie) și de închiderea capacităților de producție de energie pe bază de ardere a cărbunelui.
De notat totuși că indicatorii de creștere verde, adică indicatorii privind productivitatea utilizării carbonului și intensitatea carbonului raportată la producție, poziționează România într-o situație avantajoasă față de alte state din regiune.
