Atitudinea Rusiei, care a publicat versiunea originală completă a Pactului Molotov-Ribbentrop, pare să sugereze că agresiunile militare asupra unor ţări precum Polonia şi România au fost “o parte naturală a istoriei”, afirmă analistul polonez Sławomir Dębski, transmite mediafax.
Rusia a publicat, la 80 de ani de la semnarea unui acord de neagresiune prin care Europa a fost divizată în sfere de influenţă, versiunea originală a Pactului Molotov-Ribbentrop şi protocolul secret al documentului, relatează agenţia de presă EFE şi cotidianul The Guardian.
Citeşte şi: Joko Widodo anunţă restabilirea ordinii în Papua de Vest
Tratatul de Neagresiune între URSS şi Germania nazistă, a fost semnat pe 23 august 1939 de ministrul sovietic de Externe, Viaceslav Molotov, cu omologul său german, Joachim von Ribbentrop.
Moscova a expus acum documentul în Arhivele de Stat, argumentând că tratatul de neagresiune a fost semnat pentru că URSS se temea că ar fi putut fi atacată de Germania condusă de Adolf Hitler.
“În acele circumstanţe, Uniunea Sovietică a fost forţată să îşi garanteze securitatea naţională şi a semnat un pact de neagresiune cu Germania”, a declarat la expoziţie Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.
Uniunea Sovietică a negat mult timp existenţa acordului, care a fost recunoscut şi denunţat în anul 1989 de preşedintele sovietic Mihail Gorbaciov. Acum, Rusia pare să normalizeze decizia de semnare a Pactului cu Germania nazistă, argumentând că tratatul a fost “scos din context”.
Argumentaţia Moscovei a fost criticată dur de ţări est-europene afectate de efectele acestui tratat.
“Vladimir Putin ne spune că anexarea ţărilor baltice, agresiunile asupra Poloniei, României şi Finlandei – toate aceste lucruri nu au fost mare chestie, o parte naturală a istoriei, iar aici apare problema”, afirmă analistul politic polonez Sławomir Dębski, directorul Institutului pentru Afaceri Internaţionale din Polonia.
“Ar trebui să ne întrebăm de ce comemorăm aceste evenimente istorice. Nu pentru că aceşti politicieni sunt istorici. O facem pentru a transmite societăţii contemporane un mesaj despre ce este corect şi ce este greşit”, precizează Sławomir Dębski, citat de cotidianul The Guardian.
Citeşte şi: Israelul a bombardat un depozit de arme din Irak
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat vineri că România, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au semnat o Declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. “Data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință. Pactul a conținut protocolul secret care a împărțit Europa de Est în sfere de influență”, se arată în Declaraţie.
“Durerea și nedreptatea nu vor cădea în uitare niciodată. Noi ne vom aminti. Amintind și comemorând ororile din trecut, avem cunoștințele și puterea să îi respingem pe cei care urmăresc să reînvie aceste ideologii sau care doresc să exonereze aceste ideologii de crimele și de culpabilitatea lor. Memoria victimelor ne determină să promovăm justiția istorică prin continuarea cercetărilor științifice și prin ridicarea nivelului de conștientizare publică asupra moștenirii totalitare pe continentul european. Dreptatea și adevărul reprezintă baza pentru o reconciliere durabilă și construirea unui viitor comun. Victimele abuzurilor totalitare au dreptul să li se facă dreptate. Din nefericire, practica investigării crimelor comise de regimurile totalitare și aducerea în justiție a autorilor a fost insuficientă și inconsecventă în diferite țări. Facem apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare”, precizează Declaraţia.
