Premierul finlandez, Sanna Marin, a îndemnat marţi Ungaria şi Turcia să ratifice rapid acordurile privind admiterea Finlandei şi Suediei în Alianţa Nord-Atlantică, pe fondul disensiunilor referitoare la abordarea faţă de Rusia şi la combaterea unor grupuri extremiste kurde, informează mediafax.
“Toate privirile se îndreaptă acum spre Ungaria şi Turcia. Aşteptăm ca aceste ţări să ratifice cererile noastre de aderare. Cred că ar fi important ca acest lucru să se întâmple mai devreme decât mai târziu”, a afirmat Sanna Marin, citată de agenţia Reuters.
Citește și : Voluntarii ucraineni confecționează ‘lumânări de tranșee’ pentru militarii de pe front
Săptămâna trecută, Finlanda şi Suedia au reafirmat că intenţionează să adere la NATO în acelaşi timp, pe fondul obiecţiilor Turciei, care cere garanţii că cele două state nu le vor mai oferi protecţie membrilor unor grupuri extremiste kurde.
Ungaria, care menţine relaţiile bune cu Rusia în pofida poziţiilor dure adoptate de Uniunea Europeană şi de NATO, a anunţat că va ratifica acordurile pentru admiterea Suediei şi Finlnadei în Alianţa Nord-Atlantică până la jumătatea lunii decembrie. Gergely Gulyás, şeful cancelariei premierului Viktor Orban, a afirmat recent că Parlamentul de la Budapesta va dezbate dacă admiterea Suediei şi Finlandei în NATO este compatibilă cu interesele de securitate naţională ale Ungariei.
În iunie, Alianţa Nord-Atlantică a invitat formal Suedia şi Finlanda să devină membre NATO. Protocoalele de aderare au fost semnate, dar trebuie ratificate de parlamentele statelor din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat în mai multe rânduri că ar putea reveni la blocarea integrării Suediei şi Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică dacă nu îşi respectă obligaţiile asumate.
Citește și : Fondatorul Wagner îl laudă pe Zelenski: Un tip puternic, încrezător, pragmatic şi agreabil
Turcia a criticat în mod constant Suedia şi alte state vest-europene pentru găzduirea unor organizaţii considerate drept teroriste de către autorităţile turce, printre care grupurile separatiste kurde Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi Unităţile Populare de Apărare (YPG), precum şi membri ai reţelei clericului islamist disident Fethullah Gulen, acuzat de organizarea în 2016 a tentativei de lovitură de stat militară din Turcia. Fethullah Gulen, aflat în SUA, neagă acuzaţiile privind implicarea în complotul militar.
