Un studiu a făcut posibilă identificarea „mamei” întregii familii a coronavirusului SARS-CoV-2 responsabil de pandemia COVID-19. Primul caz nu a fost în Wuhan, iar prima variantă a lui SARS-CoV-2 circula deja în octombrie 2019 , informează mediafax.
Mai mulți cercetători ai Universității Temple din Philadelphia, conduși de Sudhir Kumar, au descoperit „strămoșul” virusului SARS-CoV-2, scrie „La Stampa”.
Citește și : OMS vrea mai puţin sodiu în alimentaţie
Studiul a fost publicat în revista „Molecular Biology and Evolution”.
„Mama” atâtor dezastre pentru cercetători are un nume clar: proCoV2 și prima sa variantă circula deja în lume în octombrie 2019. Evoluțiile și mutațiile succesive ale virusului apărut în China au dus apoi la o serie de sub-tulpini care au devenit dominante, în timp.
Cercetătorii conduși de Sudhir Kumar au pornit pe urmele genetice ale coronavirusului și, în baza hărților genetice, au descoperit că „mulți membri ai familiei a ceea ce avea să devină virusul SARS-CoV-2” erau deja prezenți în întreaga lume înainte de primele cazuri identificate în Wuhan, în decembrie 2019.
„Strămoșul” virusului ar fi apărut la sfârșitul lunii octombrie 2019 și ar explica răspândirea rapidă în multe țări înainte ca îmbolnăvirile din Wuhan să iasă la iveală.
Cercetarea, bazată pe epidemiologia genetică, a permis stabilirea faptului că „mama” virusului SARS-CoV-2 a apărut în China, unde a dat naștere unei familii de coronavirusuri care s-a răspândit în toată lumea, în prima fază a pandemiei. Unul dintre acești numeroși „nepoți” este tulpina care a declanșat apoi primul focar din Wuhan.
Potrivit cercetătorilor, virusul a provocat deja infecții în China cu 6-8 săptămâni înainte de cazurile din decembrie 2019.
Citește și : Talibanii şi guvernul afgan acuză jurnaliştii de presupusă propagandă
Conform geneticianului Giuseppe Novelli de la Universitatea Tor Vergata din Roma, se poate aprecia că virusul are o rată de mutație de 2 mutații pe lună și că a apărut cu cel puțin 6-8 săptămâni înainte de genomul izolat din China, cunoscut sub numele de „Wuhan-1”.
Cercetarea, potrivit lui Novelli, ar putea ajuta în lupta împotriva COVID, deblocând terapii „care funcționează asupra întregii familii de viruși, în loc de unul singur”.
