Cei şase inuiţi încă în viaţă dintre cei 22 separaţi în 1951 de familiile lor din Groenlanda când erau copii şi trimişi în Danemarca, pe atunci putere colonială, vor să obţină compensaţii de la statul danez, care a prezentat scuze în urmă cu un an, relatează AFP, informează agerpres.
“Şi-au pierdut viaţa de familie, limba, cultura şi sentimentul de apartenenţă”, a explicat luni pentru cotidianul Politiken avocatul lor, Mads Pramming.
Citește și : Ucraina îşi intensifică exerciţiile de război! Trupele aeropurtate au fost puse în alertă!
“Este vorba de o încălcare a dreptului lor la viaţă privată şi familială, în conformitate cu Articolul 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului”, a adăugat el.
Într-o scrisoare către premierul Mette Frederiksen, cei şase septuagenari cer câte 250.000 de coroane (33.600 de euro).
Pramming a dat un termen de două săptămâni guvernului pentru a oferi un răspuns, în caz contrar urmând să depună plângere.
“Suntem dispuşi să mergem la tribunal dacă statul nu plăteşte”, a dat el asigurări.
În 1951, 22 de copii din Groenlanda, care a fost până în 1953 o colonie daneză, înainte de a-şi obţine treptat statutul de teritoriu autonom, au fost aleşi pentru a se muta în Danemarca metropolitană.
Li s-a promis că vor avea o viaţă mai bună, că vor învăţa daneza şi că se vor întoarce în Groenlanda pentru a deveni viitoarea elită, în cadrul unui acord între Copenhaga şi Nuuk, capitala Groenlandei.
În Danemarca, aceşti copii au fost privaţi de contactul cu rudele lor şi, odată întorşi, nu au fost trimişi la familii, ci plasaţi într-un orfelinat, deşi nu erau orfani.
Mai mulţi dintre ei nu şi-au mai revăzut niciodată familia.
În decembrie, premierul a prezentat scuze oficiale.
“Nu putem să mai schimbăm ce s-a întâmplat. Dar putem să ne asumăm responsabilitatea şi să ne cerem iertare de la cei de care ar fi trebuit să ne ocupăm, dar faţă de care am eşuat”, a spus şefa guvernului.
Citește și : Premierul belgian reacţionează la protestele violente petrecute la Bruxelles: ‘Complet inacceptabile’
În opinia ministrului pentru afaceri sociale, aceste scuze nu au avut neapărat ca scop să ducă la plata unor compensaţii.
“Guvernul şi eu însămi considerăm că recunoaşterea erorilor din trecut este esenţială şi este important să învăţăm din ele pentru ca istoria să nu se mai repede”, a declarat Astrid Krag pentru Politiken.
