Pădurile tropicale din Africa Centrală, care absorb cantităţi mari de dioxid de carbon, sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice şi la presiunea activităţilor umane, se arată într-un studiu publicat miercuri în revista Nature, relatează AFP, potrivit agerpres.
Cercetătorii de la Centrul Francez de Cooperare Internaţională în Cercetări Agricole pentru Dezvoltare (Cirad) şi Institutul Francez de Cercetare pentru Dezvoltare (IRD) au folosit date care listează mai mult de şase milioane de copaci răspândiţi în peste 185.000 de parcele în cinci ţări: Camerun, Republica Centrafricană, Gabon, Congo-Brazzaville şi Republica Democrată Congo (RDC).
Citește și : Derek Chauvin, simbolul abuzurilor polițienești din SUA
Ei au reuşit să stabilească un model al acestui bazin forestier, adesea calificat drept al doilea “plămân verde” al planetei după Amazon, şi o cartografiere luând în special în considerare speciile de copaci (peste 190 în total), care le-au permis să clasifice 10 tipuri principale de acoperire forestieră.
“Bazinul forestier al Africii Centrale este departe de a fi un covor verde omogen”, subliniază Maxime Réjou-Méchain din cadrul IRD, care a condus studiul. Această diversitate se datorează în special variaţiilor climatice şi de soluri, precum şi extinderii activităţii umane, precum agricultura itinerantă.
Prin încrucişarea acestor rezultate cu modele ale schimbărilor climatice (conform scenariilor experţilor ONU) şi schimbărilor datorate omului, cercetătorii au stabilit o hartă a posibilei vulnerabilităţi a acestor zone forestiere, bazată în special pe factorii climatici, demografie şi activitatea umană, în special extracţia materiilor prime.
Citește și : Papa Francisc și-a programat o nouă vizită în Ecuador
O vulnerabilitate deosebit de mare pe marginile sudice şi nordice ale bazinului, pe fâşia de coastă a Atlanticului şi în cea mai mare parte a RD Congo.
Datele şi hărţile studiului sunt accesibile online şi ar trebuie să permită în special “ghidarea dezvoltării planurilor de utilizare a terenurilor” care păstrează cel mai bine gestionarea durabilă a pădurilor, biodiversitatea acestora şi potenţialul lor de a lupta împotriva încălzirii globale prin stocarea carbonului.
