Se împlinesc 34 de ani de la primul „Pod de flori” de peste Prut. Ce a însemnat pentru Moldova
Astăzi se împlinesc 34 de ani de la primul pod de flori, eveniment care a marcat deschiderea granițelor între Republica Moldova și România. Pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a fost traversată fără acte
Pe 6 mai 1990 cortina de fier dintre URSS şi România a căzut, iar românii de pe ambele maluri ale Prutului- despărţiţi timp de 50 de ani- s-au reîntâlnit şi au aruncat flori pe apa râului pentru a marca evenimentul. De aceea, acţiunea poartă numele simbolic „Podul de flori”, iar astăzi se împlinesc 32 de ani de la acel moment.
La primul „Pod de flori”, organizat pe 6 mai 1990, dată la care frontiera către Basarabia a putut fi trecută fără acte, au participat peste un milion de oameni.
Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a populaţiei de pe cele două maluri ale Prutului. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri.
În ziua respectivă, între orele 13:00 şi 19:00, locuitorilor din România li s-a permis să treacă Prutul fără paşaport şi viză. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costeşti, Iaşi – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albiţa – Leuşeni, Fălciu – Ţiganca, Oancea – Cahul şi Galaţi – Giurgiuleşti.
Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii din actuala Rep. Moldova au putut intra în România fără acte.
Chiar dacă scopul reunificării nu a fost atins atunci, momentul „Podurilor de flori” a reactivat multor oameni conştiinţa faptului că indiferent de ce parte a Prutului trăiesc, aparţin unui singur neam.
