Grupurile pentru drepturile omului și-au exprimat îngrijorarea și au avertizat asupra unui „teren alunecos” privind reacceptarea uneia dintre cele mai periculoase arme din lume.
Declarația vine după ce cinci țări europene au anunțat că intenționează să se retragă din tratatul internațional care interzice minele antipersonal, scrie The Guardian.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Anunțându-și planurile la începutul acestui an, Finlanda, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania au invocat toate amenințarea militară tot mai mare din partea Rusiei.
La mijlocul lunii aprilie, parlamentul Letoniei a devenit primul care a susținut oficial ideea, după ce legislatorii au votat retragerea din Tratatul de Interzicere a Minelor din 1997, care interzice folosirea, producerea și stocarea minelor destinate utilizării împotriva oamenilor.
Militanții pentru drepturile omului au descris deciziile – primele retrageri dintre cei peste 165 de semnatari ai tratatului – ca pe un pas șocant înapoi.
„Se simte ca un pumn în față”, a declarat Zoran Ješić, care și-a pierdut piciorul drept din cauza unei mine în Bosnia și care acum conduce UDAS, o organizație bosniacă ce sprijină supraviețuitorii minelor.
„Minele antipersonal fac lucruri îngrozitoare oamenilor nevinovați. Ele fac parte dintr-un grup mic de arme, alături de armele chimice și biologice, care sunt atât de abominabile încât nu trebuie să mai fie folosite vreodată.”
Ješić avea 21 de ani și era soldat în armata bosniacă atunci când a călcat pe o mină într-o pădure, eveniment care l-a condamnat la o viață întreagă de traume și dizabilitate.
„Așa cum am aflat mai târziu, era mina noastră”, a spus Ješić.
„Ideea este că, atunci când pui o mină în pământ, nu știi niciodată ce se va întâmpla. Va aștepta soldații tăi, civilii tăi sau inamicii? De obicei, rănește propriii tăi oameni.”
Punctul său de vedere este susținut de statistici. În fiecare an, între 70% și 85% dintre cei uciși sau răniți de minele antipersonal la nivel mondial sunt civili. Aproape jumătate dintre victime sunt copii, ceea ce indică natura nediscriminatorie a acestor arme.
Militanții pentru drepturile omului au presupus mult timp că există o probabilitate foarte mică ca țările să-și inverseze pozițiile împotriva minelor, a declarat Alma Taslidžan de la Humanity & Inclusion, o organizație care ajută persoanele cu dizabilități și cele vulnerabile din întreaga lume. „Chiar am crezut că un astfel de pas nu se va întâmpla niciodată în privința minelor, pentru că cine și-ar dori mine antipersonal?”
