Serghei Lavrov nu se așteaptă la nicio schimbare în politica SUA sub Donald Trump
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că nu se aşteaptă la nicio schimbare în politica SUA faţă de Rusia sau Ucraina sub conducerea viitorului preşedinte american Donald Trump, întrucât, în opinia sa, toate guvernele SUA au interesul să slăbească Rusia, relatează joi dpa.
“Se simt confortabil atunci când slăbesc Rusia şi influenţa sa”, a afirmat Lavrov într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse. Moscova a acuzat în repetate rânduri Statele Unite că sprijină războiul din Ucraina în principal pentru a slăbi Rusia, aminteşte agenţia de presă citată.
“Până la urmă, tot ceea ce se întâmplă rezultă din dorinţa de a elimina Rusia din calitate de concurent”, a declarat Serghei Lavrov, adăugând că Washingtonul va continua să depună eforturi pentru a menţine totul sub controlul său. Lavrov îl va reprezenta pe preşedintele rus Vladimir Putin la summitul G20 de săptămâna viitoare de la Rio de Janeiro, unde se va întâlni şi cu reprezentanţi ai SUA.
În timpul campaniei electorale, Donald Trump a declarat că intenţionează să pună capăt războiului în Ucraina printr-un acord cu Rusia, dar nu a oferit detalii.
Putin l-a felicitat pe Trump pentru victoria sa în alegerile de săptămâna trecută şi şi-a exprimat deschiderea pentru dialog. În acelaşi timp, el a remarcat că Donald Trump este imprevizibil, adăugând că rămâne de văzut ce va face exact noua administraţie Trump.
În interviul pentru televiziunea rusă, Serghei Lavrov s-a pronunţat împotriva îngheţării războiului în Ucraina şi a eventualei reluări a acordurilor de la Minsk pentru rezolvarea conflictului. Acordurile, intermediate de Germania şi Franţa în 2014 şi 2015, prevedeau, printre altele, autonomie pentru regiunea Donbas (compusă din entităţile Doneţk şi Lugansk), pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins-o ulterior, evocă dpa.
Rusia a declanşat invazia pe scară largă în Ucraina la 24 februarie 2022, numind-o oficial “operaţiune militară specială”, sub pretextul “denazificării” şi “demilitarizării” Ucrainei în ceea ce a devenit cel mai mare conflict de pe continentul european de după cel de-al Doilea Război Mondial.
