Un singur apel telefonic fraudulos, un mesaj cu un link aparent banal sau un cod QR scanat în grabă pot lăsa o persoană fără economiile strânse într-o viață. Moldovenii pierd zilnic sute de mii de lei după ce cad în plasa unor escroci din ce în ce mai inventivi. În condițiile în care fraudele telefonice și online sunt tot mai sofisticate, specialiștii explică metodele pe care le folosesc infractorii, transmite IPN.
Escrocii nu mai atacă tehnologia, ci oamenii
Potrivit unei note informative privind fraudele de inginerie socială realizată de Centrul European al Consumatorului din Republica Moldova, cele mai multe scheme nu se bazează pe spargerea sistemelor informatice, ci pe manipularea victimelor. Autorii documentului explică faptul că infractorii încearcă să exploateze frica, graba și încrederea oamenilor în instituții sau persoane apropiate pentru a-i determina să transfere bani ori să ofere acces la conturi și date personale. Pentru asta, escrocii creează situații de urgență, panică sau aparentă autoritate, astfel încât persoana să reacționeze rapid și să nu mai analizeze critic informațiile primite.
Cele mai răspândite scheme
Printre cele mai frecvente metode se numără apelurile false din numele băncilor, mesajele care conțin linkuri frauduloase, escrocheriile legate de livrarea coletelor și investițiile fictive promovate pe rețelele sociale. Victimei i se spune că există o tranzacție suspectă sau că economiile sale sunt în pericol. În alte cazuri, escrocii pretind că reprezintă autorități publice și solicită transferul urgent al banilor într-un „cont sigur”. O altă metodă des întâlnită este cea a „accidentului”, când persoana este anunțată că o rudă are nevoie urgentă de bani pentru o operație sau pentru mituirea polițiștilor. Tot mai des sunt utilizate și tehnologii care permit falsificarea numărului de telefon afișat pe ecran, astfel încât apelul să pară că vine de la o bancă, o instituție publică sau chiar de la o rudă a victimei.
Cum recunoști o tentativă de fraudă
Specialiștii atrag atenția că aproape toate escrocheriile au câteva elemente comune. Victima este presată să acționeze imediat, i se spune că banii sunt în pericol sau că o rudă are nevoie urgentă de ajutor. Un alt semn de alarmă este atunci când omul de la capătul liniei vă cere să păstrați conversația secretă, un semn clar că e vorba despre o tentativă de fraudă. Specialiștii atrag atenția că emoția este principala armă a escrocilor. În multe cazuri sunt solicitate parole, coduri de confirmare primite prin SMS sau instalarea unor aplicații care permit controlul telefonului de la distanță.
Ce nu va cere niciodată o bancă
Banca Națională a Moldovei subliniază că instituțiile financiare nu solicită prin telefon PIN-ul cardului, codurile CVV, parolele sau codurile de autentificare. De asemenea, BNM precizează că nu contactează cetățenii pentru a le propune investiții și nu cere transferuri de bani în scopul protejării economiilor. De asemenea, nicio bancă nu va trimite un angajat să ridice numerar de la domiciliul unei persoane. Banca centrală recomandă cetățenilor activarea notificărilor pentru tranzacții, utilizarea autentificării în doi pași și verificarea atentă a comercianților online înainte de efectuarea plăților.
Ce trebuie să faci dacă ai suspiciuni
Experții recomandă întreruperea imediată a conversației și contactarea directă a băncii prin numerele oficiale. În cazul în care au fost oferite date bancare sau au fost transferați bani, persoana trebuie să blocheze cardul, să anunțe banca și să sesizeze poliția cât mai rapid. Potrivit experților, în fraudele online, primele minute după incident sunt esențiale pentru limitarea pierderilor.
