Premierul bulgar Boiko Borisov, a cărui ţară a deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a făcut apel joi la evitarea unei crize cu Polonia, acuzată de încălcări ale statului de drept şi ameninţată cu sancţiuni fără precedent de către Bruxelles, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Trebuie făcut ce este nevoie pentru ca relaţiile (dintre Uniunea Europeană şi Polonia) să se îmbunătăţească”, a spus Borisov, într-o conferinţă de presă la Sofia, cu ocazia lansării oficiale a preşedinţiei bulgare.
Citeşte şi: Moscova reacţionează după ce Chişinăul a restricţionat presa rusă şi cere intervenţia OSCE
La 20 decembrie, după luni de avertismente, Comisia Europeană a declanşat împotriva Poloniei o procedură fără precedent, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot în UE dacă Varşovia nu renunţă la o serie de reforme judiciare controversate.
Executivul european, care reproşează guvernului conservator de la Varşovia că îşi pune justiţia în pericol, şi-a anunţat intenţia de a activa Articolul 7 din Tratatul UE, măsură prevăzută în cazul în care există ameninţări la adresa statului de drept.
“Polonia este o mare ţară. Nu pot spune că prietenii mei polonezi nu respectă statul de drept”, a afirmat Borisov.
Însă premierul bulgar a cerut de asemenea liderilor polonezi “să facă tot ce este necesar pentru a nu ne obliga să participăm la un vot ‘asupra sancţiunilor'”.
“Sper că nu vom ajunge acolo”, a spus Borisov, care se vrea un mediator între statele din Est şi restul Uniunii Europene.
Citeşte şi: Procesul lui ‘El Chapo’ a fost amânat în New York
Mecanismul declanşat de Bruxelles poate duce, la capătul unei proceduri complexe, la suspendarea dreptului de vot în cadrul Consiliului UE, instanţă unde cele 28 de state membre contribuie la redactarea legislaţiei europene.
Însă Comisia, după ce a lansat faza preliminară a acestei proceduri, a lăsat totuşi o uşă deschisă pentru un pas înapoi, oferind Varşoviei ‘trei luni’ pentru a reveni asupra reformelor sale.
Numai în cazul în care nu va exista niciun progres Comisia va cere efectiv ţărilor din UE “să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept în Polonia, ceea ce va necesita acordul a 22 de ţări membre.
Sancţiunile nu vor putea fi adoptate decât într-o fază ulterioară, însă pentru asta va fi nevoie de un vot în unanimitate al ţărilor din UE (fără cel al ţării vizate).
Ungaria a anunţat deja că va vota împotrivă.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a arătat o dorinţă de aplanare a crizei, primindu-l marţi, la Bruxelles, pe noul premier polonez Mateusz Morawiecki. Cei doi lideri au convenit să se revadă “pentru a obţine progrese până la sfârşitul lunii februarie”.
