Slovacia, Cehia, Ungaria și Polonia, membre ale Grupului de la Visegrad, îl vor propune pe politicianul slovac Maros Sefcovic, actualmente vicepreședinte al Comisiei Europene, la șefia președinției instituției executive a UE, potrivit unor surse citate de publicația cehă Hospodarske Noviny, scrie mediafax.
Citând surse europene și din Cehia, publicația a mai relatat că cele patru țări ar putea să-l propună pe Sefcovic la șefia diplomației europene în cazul în care nu va obține președinția Comisiei Europene, informează agenția de știri Reuters.
Citește și : Statele Unite boicotează Conferinţa pentru Dezarmare a ONU de la Geneva prezidată de Venezuela
Liderii țărilor UE urmează să participe marți la un summit al Consiliului European, convocat de Donald Tusk, care și-a manifestat speranța că până la finalul lunii iunie se va ajunge o decizie privind conducerea instituțiilor europene.
În vârstă de 52 de ani, Sefcovic este comisar european din 2009, iar în acest moment ocupă postul de vicepreședinte al Comisiei Europene cu atribuții în domeniul energiei.
Susținut de partidul socialist SMER-SD, Sefcovic a candidat la președinția Slovaciei, însă în luna martie a pierdut în fața Zuzanei Caputova, o activistă anticorupție care obținut victoria în contextul unui val de nemulțumire publică în legătură cu corupția din Slovacia.
Sefcovic și-a manifestat anul trecut intenția de a candida la funcția de președinte al Comisiei Europene, însă ulterior a anunțat că îl sprijină pe olandezul Frans Timmermans, candidatul oficial al socialiștilor europeni la șefia executivului UE.
Citește și : Tot mai multe şcoli din Afganistan au devenit ţintele atacurilor teroriste
Competiția pentru președinția Comisiei Europene pare să se configureze cu rapiditate într-o confruntare pe două fronturi, pe de o parte fiind bătălia între partidele paneuropene, iar pe de altă parte lupta pentru supremație între Consiliul European și Parlamentul European, relatează POLITICO Europe.
Partidul Popular European (PPE), care a ieșit pe primul loc în urma alegerilor europarlamentare, deși cu un număr mult diminuat de reprezentanți, insistă că victoria îi dă dreptul la președinția Comisiei Europene, însă socialiștii, liberalii și verzii, care combinat îi depășesc numeric pe populari, susțin că rezultatul votului reprezintă un mandat clar de a sparge monopolul conservatorilor asupra conducerii instituțiilor UE.
