Ţările membre NATO vor discuta în lunile următoare despre ţintele privind cheltuielile militare, în contextul în care mai multe state aliate au cerut ca nivelul bugetului militar de 2% din PIB să devină un prag minim, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, potrivit DPA, scrie agerpres.
”Unii aliaţi sunt ferm în favoarea transformării actualei ţinte de 2% într-un nivel minim”, a declarat Stoltenberg într-un interviu publicat marţi de agenţia de presă germană.
Citește și : Furie în Rusia, după ce Moscova recunoaşte că a pierdut 63 de soldaţi într-un bombardament ucrainean
În calitate de preşedinte al Consiliului Nord-Atlantic, înaltul oficial aliat va conduce aceste negocieri. ”Ne vom întâlni, vom avea întâlniri ministeriale, vom avea discuţii în capitale”, a afirmat el, adăugând că este sigur că se va ajunge la un acord până la viitorul summit periodic al NATO, prevăzut pentru 11 şi 12 iulie în capitala lituaniană Vilnius.
Potrivit actualei ţinte, statelor membre NATO li se cere să se apropie până în 2024 de alocarea a cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Obiectivul a fost convenit la summitul NATO din Ţara Galilor, desfăşurat în septembrie 2014, la câteva luni după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea.
Jens Stoltenberg nu a specificat care ţări au cerut ridicarea pragului cheltuielilor militare, dar recent Polonia, Lituania şi Marea Britanie s-au pronunţat în favoarea adoptării unor ţinte mai stricte, în contextul agresiunii militare nejustificate şi neprovocate declanşate de Rusia contra Ucrainei vecine.
Germania şi alte ţări, precum Belgia şi Canada, s-ar opune acestei abordări. Până în prezent, ele au cheltuit pentru apărare semnificativ mai puţin decât 2% din PIB, cum este cazul Germaniei, care în 2022 a alocat 1,44% din PIB pentru domeniul apărării.
Citește și : Convorbire telefonică Zelenski-Von der Leyen; Ucraina aşteaptă prima tranşă a ajutorului financiar european
Disputa privind bugetul alocat apărării de statele membre NATO a escaladat mai ales în timpul mandatului fostului preşedinte american Donald Trump, care a acuzat aliaţi europeni precum Germania că nu îşi asumă responsabilităţi pe măsura avantajelor apartenenţei la Alianţă şi chiar a ameninţat cu retragerea Statelor Unite din organizaţie.
