Statele UE au amânat pentru vineri discutarea noii runde de sancţiuni împotriva Rusiei propuse de Comisia Europeană, în cadrul unui al şaselea pachet de măsuri de acest fel după declanşarea agresiunii ruse contra Ucrainei şi care include un embargo asupra petrolului şi produselor petroliere importate din Rusia, dar în etape şi cu termene de aplicare mai îndepărtate pentru unele state membre, transmite agenţia EFE, potrivit agerpres.
Cele 27 de state membre ale UE aveau joi programată o reuniune la nivel de ambasadori, dar aceasta a fost în cele din urmă amânată pentru vineri.
Citește și : Macron se va întâlni la Berlin cu Olaf Scholz
Obiectivul este ca statele membre să ajungă la un acord asupra acestor noi sancţiuni ”până la sfârşitul săptămânii”, a declarat ministrul francez al tranziţiei ecologice, Barbara Pompili, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
Comisia Europeană a propus miercuri un embargo asupra petrolului rusesc care să intre în vigoare după şase luni şi un embargo asupra produselor petroliere care să intre în vigoare de pe 31 decembrie 2022.
Dar adoptarea sancţiunilor necesită un vot unanim al celor 27 de state membre, iar câteva dintre acestea au manifestat obiecţii, menţionând motive tehnice sau de securitate energetică.
Slovacia şi Ungaria au anunţat că se opun unui asemenea embargou, deşi în cazul lor Comisia Europeană a acceptat amânarea aplicării lui cu un an.
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat că Ungaria nu poate să sprijine propunerea Comisiei Europene în forma actuală, întrucât aceasta i-ar afecta grav securitatea energetică. Ungaria, care depinde de petrolul rusesc atât în privinţa sursei de aprovizionare cât şi a infrastructurii de transport, cere ca măcar importurile de petrol prin conducte să fie exceptate de la sancţiuni.
La rândul său, ministrul slovac al economiei, Richard Sulik, a atras atenţia că unica rafinărie a Slovaciei va avea nevoie de nişte ani pentru a înlocui petrolul rusesc în procesul său tehnologic.
Şi Republica Cehă a anunţat, printr-o declaraţie a premierului Petr Fiala, că are nevoie de o perioadă de exceptare, de 2-3 ani, pentru ca în acest timp să-şi poată creşte capacitatea de transport a conductelor petroliere.
Excepţii de acelaşi fel au fost cerute şi de Bulgaria.
Citește și : UE acordă încă 52 de milioane euro Republicii Moldova
În schimb, ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat că ţara sa este de acord cu noul pachet de sancţiuni, atenţionând totuşi că un embargo asupra petrolului rusesc ar putea antrena dificultăţi de aprovizionare cu combustibili şi creşterea preţurilor acestora.
Al şaselea pachet de sancţiuni propus de Bruxelles mai cuprinde excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.
