Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat miercuri că potenţialii adversari ai ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice vor încerca să profite de criza economică cauzată de pandemia COVID-19 pentru a prelua controlul asupra companiilor sau a infrastructurilor strategice şi a submina unitatea Alianţei, transmite AFP, potrivit agerpres.
“Această criză ar putea avea efecte geopolitice majore”, a afirmat Stoltenberg în timpul unui briefing de presă, după o întâlnire în sistem videoconferinţă cu miniştrii apărării din statele membre NATO.
Citește și : Criză ce vizează OMS, Europa în faţa puzzle-ului ieşirii din izolarea la domiciliu
“Criza economică ar putea permite investiţii în industrii şi infrastructuri strategice”, a explicat secretarul general al alianţei militare. “Este important să protejăm aceste companii”, a insistat el.
Jens Stoltenberg nu a menţionat statele sau grupurile implicate în aceste preluări, dar avertizarea sa vizează, în principal, investiţiile semnificative făcute de China în infrastructura portuară şi telecomunicaţiile din ţările europene.
“Vânzarea de infrastructuri strategice de către statele cele mai vulnerabile ar putea submina capacitatea ţărilor Alianţei de a rezista în cazul unei noi crize”, a declarat secretarul general al NATO.
Ţările NATO “au nevoie de infrastructură şi telecomunicaţii fiabile pe timp de criză”, a declarat oficialul norvegian.
Stoltenberg a subliniat, de asemenea, necesitatea combaterii dezinformării cu privire la acţiunile aliaţilor şi a unităţii acestora.”Trebuie să contracarăm campaniile de dezinformare realizate de actori statali şi nestatali pe reţelele de socializare care au ca scop divizarea şi slăbirea noastră prin informaţii false despre ajutorul pe care ni-l acordăm reciproc”, a spus el.
“Cel mai bun răspuns vine printr-o presă liberă care să verifice faptele şi să pună întrebări uneori dificile”, a opinat înaltul oficial al NATO.
“Este încă prea devreme pentru a trage învăţămintele de pe urma acestei crize, dar trebuie să fim pregătiţi pentru următoarea”, a avertizat el.
Stoltenberg a admis că atât creştere cât şi cheltuielile publice sunt afectate în egală măsură. AFP aminteşte faptul că membrii NATO s-au angajat să direcţioneze 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2024.
Citește și : Premierul francez promite o primă de până la 1.500 de euro pentru angajaţii din Sănătate
Totodată, Stoltenberg a explicat importanţa investiţiilor în capacităţile militare.
“NATO nu deţine rolul principal în cazul unei crize de sănătate, dar poate sprijini eforturile sectorului civil”, a adăugat el.
“Lecţia principală a acestei crize este legătura strânsă dintre eforturile civile şi capacitatea de sprijin a forţelor militare. Va trebui să vedem cum să o îmbunătăţim înaintea următoarei crize”, a spus Jens Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a refuzat să comenteze decizia preşedintelui american Donald Trump de a suspenda contribuţia SUA la OMS.
